Cele 150 de ansambluri de containere digitalizate pentru colectarea separată de deșeuri menajere – așa-numitele „insule ecologice digitalizate” -, cumpărate cu fonduri europene, au fost montate în Municipiul Iași, însă utilizarea lor corespunzătoare întârzie din cauza unui blocaj la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Achiziția celor 150 de ansambluri supraterane a fost făcută la nivel centralizat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Proiectul implică utilizarea unor cartele de acces personalizate și distribuite de Salubris SA prin asociațiile de proprietari. Acestea vor deveni operaționale după ce Ministerul Mediului va finaliza și activa sistemul informatic dedicat care va centraliza informațiile furnizate în vederea raportării către Comisia Europeană, conform angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și cerințele de mediu.
La această dată, însă, acest sistem informatic nu este funcțional deoarece platforma informatică menționată este încă în lucru în cadrul Ministerul Mediului. Din cauza lipsei acestei platforme, insulele ecologice nu funcționează nici în alte localități care au fost incluse în acest program.
„Insulele ecologice, a căror funcționare întârzie, sunt doar unul dintre proiectele europene și reformele necesare care întârzie și din cauza blocajului politic de la București. Ca întreg Executivul, Ministerul Mediului are, din păcate, nu doar puteri limitate, ci și alte priorități în afară de a găsi soluții pentru a finaliza proiectele cu fonduri europene. Iar absorbția fondurilor europene ar trebui să fie prioritatea absolută în condițiile în care situația economică nu este deloc bună! Fac apel la Guvern, la Ministerul Mediului și la toți politicienii responsabili să găsească odată soluția rațională și rezonabilă pentru ca administrația centrală să înceapă să funcționeze normal, astfel și încât și noi, administrațiile locale, să putem să ne facem treaba!”, a declarat primarul Mihai Chirica.
Ansamblurile au fost cumpărate prin intermediul unui proiect finanțat inițial prin Planul Național de Redresare și Reziliență cu o sumă totală de 24.242.262,90 lei, circa 4,90 milioane euro, și preluat pentru finanțare de Administrația Fondului pentru Mediu.
