În perioada 17 iunie- 6 iulie, Galeria de Artă Absida găzduiește expoziția de arte plastice EXPRESII PLASTICE ÎN FIRE ȘI CULORI a artistei Georgeta Murgoci Vrînceanu. Vernisajul expoziției va avea miercuri 17 iunie, ora 14.
«EXPRESII PLASTICE ÎN FIRE ȘI CULORI sau GEORGETA MURGOCI VRÎNCEANU între memorie, simbol și spiritualitate»
Concept critic și curatorial de autor Ofelia Huțul
„Începând cu jumătatea lunii iunie 2026, Galeria de Artă ABSIDA din Iași, spațiu cultural cu o identitate distinctă în peisajul artistic contemporan, găzduiește expoziția personală „Expresii plastice în fire și culori”, semnată de artista vizuală Georgeta Murgoci Vrînceanu. Evenimentul se înscrie în seria manifestărilor de prestigiu realizate prin colaborarea constantă dintre filialele ieșene ale Uniunii Scriitorilor din România și Uniunii Artiștilor Plastici din România, parteneriat care contribuie semnificativ la consolidarea vieții culturale locale și la promovarea dialogului dintre cele mai frumoase dintre arte.
Expoziția, curatoriată de subsemnata, prof. dr. Ofelia Huțul, cercetător științific, reunește aproximativ treizeci de lucrări de pictură și un ansamblu de creații textile realizate prin tehnici bazate pe utilizarea firului, oferind publicului o imagine reprezentativă asupra preocupărilor și direcțiilor de cercetare artistică dezvoltate de autoare în ultimii ani. Prezență activă și constantă în mediul artistic, Georgeta Murgoci Vrînceanu își construiește parcursul creator printr-o remarcabilă disponibilitate pentru perfecționare și explorare tehnică. Pentru artistă, actul artistic depășește dimensiunea pur estetică, devenind un demers existențial și spiritual, asumat cu responsabilitate și consecvență.
În expozițiile sale anterioare, organizate în importante spații culturale din Iași, Botoșani, Vaslui și din alte regiuni ale țării noastre (și nu numai), în orice caz, din remarcabile centre artistice, publicul a avut ocazia să descopere atât tapiserii originale, create de artistă, marcate de o expresivitate aparte, cât și picturi în ulei dedicate peisajului, naturii statice sau compozițiilor cu tematică spirituală și religioasă. În toate aceste formule de expresie se regăsește o constantă definitorie: apelul la memorie ca sursă de inspirație, ca rezervor afectiv și identitar. Artista însăși vorbește despre lucrările sale ca despre veritabile „recursuri la amintire”, experiențe sedimentate încă din copilărie și transformate ulterior în substanță vizuală.
Dimensiunea spirituală constituie una dintre axele majore ale întregii sale creații. Temele predilecte derivă dintr-un proces de interiorizare profundă, convertit într-un limbaj plastic personal, recognoscibil și coerent. Universul său imagistic este construit prin intermediul unor structuri simbolice elaborate, capabile să transpună experiențe intime și reflecții existențiale într-o formă vizuală accesibilă și emoționantă.
Expoziția actuală confirmă maturitatea acestui discurs artistic. Atât lucrările de pictură, cât și cele textile impresionează prin densitatea compozițională, prin rigoarea construcțiilor plastice și prin forța evocatoare a cromaticii. Traseele liniare care organizează suprafața imaginii, fie că sunt realizate prin desen și culoare, fie prin înnodarea și țeserea migăloasă a firelor, toate dezvăluie siguranța gestului creator și stăpânirea deplină a mijloacelor de expresie.
Un aspect remarcabil îl constituie atenția acordată materialelor din care autoarea și-a creat operele. Suporturile, uleiurile, firele textile, ca și celelalte materialele utilizate sunt atent selecționate și adesea pregătite chiar de artistă, fapt ce conferă lucrărilor o unitate organică și o calitate tehnică de excepție. În acest context, dimensiunea artizanală nu reprezintă o simplă etapă de execuție, ci devine parte integrantă a conceptului artistic.
Adesea, Georgeta Murgoci Vrînceanu recurge la polarități vizuale și simbolice pentru a-și structura compozițiile. Contrastele cromatice și tensiunile formale generează un câmp expresiv în care se desfășoară un dialog permanent între memorie și prezent, între experiența personală și dimensiunea universală a condiției umane. În subsidiar, multe dintre lucrări pot fi citite ca forme de comunicare cu alteritatea, fie aceasta reprezentată de memoria personală despre familie, despre prieteni sau de visările ei despre transcendență.
Cromatica i-o percepem ca fiindu-i saturată și vibrantă, construită pe acorduri intense care se detașează de fonduri neutre, subtil modelate prin degradeuri și nuanțări delicate. Energia culorii nu este însă niciodată arbitrară; aceasta funcționează asemeni unui „vehicul” semantic, participând activ la configurarea mesajului și la dinamica internă a compoziției.
Peisajele memoriei pe care artista le propune devin adevărate topografii afective. Aceste teritorii interioare sunt organizate într-o sintaxă vizuală coerentă, revelând o viziune artistică consolidată prin exercițiu, reflecție și experiență acumulată în timp. Echilibrul dintre structură și expresivitate, dintre spontaneitate și control, conferă întregului ansamblu o remarcabilă unitate stilistică.
Depărtându-se voit de formulele convenționale, artista preferă reinterpretarea și personalizarea unor motive consacrate. Simbolurile recurente dobândesc astfel o identitate proprie și se transformă în repere ale unui traseu meditativ profund, aflat la confluența reflecției filosofice și a trăirii spirituale.
Cheia de lectură a acestei expoziții rămâne deschisă și generoasă. Dincolo de dimensiunea confesivă, lucrările invită la o reflecție asupra ordinii lumii, a armoniei universale și a sensului existenței. Semantica discretă a simbolurilor sugerează un fundament spiritual solid, întemeiat pe valorile credinței, ale toleranței și ale înțelegerii umane.
În această perspectivă, iertarea apare ca expresie supremă a reconcilierii dintre om și sine, dintre individ și comunitate.
La nivel formal, inserțiile grafice și accentele cromatice funcționează ca nuclee de energie vizuală. Tușele ample, gestuale, imprimă lucrărilor ritm și dinamism, amplificând tensiunea expresivă a suprafețelor și conferind compozițiilor o prezență scenică aparte.
Spațiul semicircular al Galeriei ABSIDA contribuie decisiv la receptarea ansamblului expozițional. Fiecare lucrare este integrată într-un traseu curatoriat cu discernământ, relațiile de proximitate dintre piese generând dialoguri vizuale fertile și potențând semnificațiile individuale. Parcursul expozițional se construiește astfel ca o succesiune de centre de interes și de accente vizuale atent dozate, în care lucrările nu intră în competiție, ci se susțin reciproc într-o logică a complementarității.
Mesajul general al expoziției este unul luminos și profund umanist. Dimensiunea senzorială a lucrărilor se împletește cu o evidentă intenție formativă, invitând privitorul la reflecție, la redescoperirea armoniei și la reîntoarcerea către propriul univers interior. Astfel, experiența estetică propusă de artistă se transformă într-o experiență spirituală capabilă să genereze emoție, introspecție și sens.
În acest context, Galeria ABSIDA se dovedește cadrul ideal pentru un asemenea demers. Atmosfera sa, marcată de eleganță, poezie și reculegere, amplifică mesajul lucrărilor și favorizează contemplarea. Între spațiu și opere se stabilește o relație de consonanță care intensifică experiența receptării.
Prin coerența discursului vizual, prin autenticitatea expresiei și prin profunzimea reflecției spirituale pe care o propune, Georgeta Murgoci Vrînceanu ea își confirmă statutul unei personalități artistice mature, capabile să îmbine sensibilitatea, rigoarea și vocația într-o formulă creatoare distinctă. Expoziția «Expresii plastice în fire și culori» reprezintă nu doar o sinteză a preocupărilor sale recente, ci și o reafirmare a unui parcurs artistic autentic, relevant pentru peisajul artei contemporane ieșene și românești”.
