Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie suspendă decizia privind constituirea Comitetului pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, înfiinţat la iniţiativa premierului Ilie Bolojan, în contextul elaborării şi promovării modificărilor privind legile justiţiei. Instanţa constată un „posibil exces de putere în modul de constituire şi funcţionare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalităţii şi separaţiei puterilor în stat”.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) este definitivă şi are ca efect suspendarea imediată a activităţii acestui comitet.

Secţia de Contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis suspendarea Deciziei nr. 574/2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, înfiinţat la iniţiativa prim-ministrului Ilie Bolojan, în contextul elaborării şi promovării modificărilor privind legile justiţiei, informează, miercuri, ICCJ.

Potrivit sursei citate, decizia instanţei vine ca urmare a constatării „unui posibil exces de putere în modul de constituire şi funcţionare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalităţii şi separaţiei puterilor în stat”.

În 15 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti respinsese, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a deciziei de constituire a Comitetului guvernamental pentru modificarea legilor justiţiei, depusă de Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept (CASD), o organizaţie neguvernamentală condusă de avocata Elena Radu, însă hotărârea instanţei a fost atacată cu recurs de CASD.

„Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept împotriva Sentinţa civile nr. 46 din data de 15 ianuarie 2026, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, precum şi cererea de intervenţie accesorie în favoarea recurentei-reclamante formulată de intervenienta Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului”, se arată în decizia de miercuri, 25 martie, a instanţei supreme.

Prin aceeaşi hotărâre, instanţa ICCJ a casat în parte sentinţa Curţii de Apel Bucureşti şi, rejudecând, în limitele casării, a admis cererea de suspendare formulată de CASD, în contradictoriu cu prim-ministrul României.

„Suspendă executarea Deciziei nr.574/2025 privind constituirea, organizarea şi atribuţiile Comitetului pentru analiză şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, emisă de pârâtul Prim-Ministrul României, până la pronunţarea instanţei de fond. Respinge cererile de intervenţie accesorie în favoarea pârâtului formulate de intervenientele Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie, Asociaţia DECLIC, Asociaţia Funky Citizens şi de Cancelaria Prim-Ministrului. Menţine în rest sentinţa recurată”, se mai arată în decizia instanţei supreme.

Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Jusitţie este definitivă.

Hotărârea ICCJ reprezintă „un semnal important privind necesitatea ca orice demers legislativ sau administrativ să se desfăşoare strict în cadrul constituţional şi legal, fără abuzuri de autoritate”, precizează aceeaşi sursă.

În acest context, ICCJ subliniază „importanţa transparenţei, a respectării procedurilor democratice şi a consultării reale a tuturor actorilor relevanţi în procesul de reformă a justiţiei”.

Decizia privind constituirea Comitetului pentru revizuirea legilor justiţiei a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 decembrie 2025. Conform deciziei de înfiinţare, Comitetul urma să fie alcătuit din reprezentanţi ai Cancelariei prim-ministrului şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenţi şi să fie condus de reprezentantul Cancelariei prim-ministrului.

Printre atribuţii, acest grup de lucru avea analiza efectelor punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, dar şi a opiniilor formulate de către asociaţiile reprezentative ale magistraţilor şi de către ONG-uri.

În 24 decembrie 2025, la câteva zile de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de înfiinţare a Comitetului iniţiat de premierul Ilie Bolojan, Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, a contestat decizia, solicitând instanţei de contencios administrativ şi fiscal de la Curtea de Apel Bucureşti suspendarea actului administrativ.  În 15 ianuarie, CAB a respins cererea de suspendare, însă avocata a făcut recurs, care a fost admis de instanţa supremă.

La sfârşitul anului trecut, mii de persoane au protestat zile în şir, în Piaţa Victoriei, faţă de situaţia din justiţie, după dezvăluirile Recorder. Documentarul intitulat „Justiţie capturată” explica mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon-cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistraţi şi politicieni, jurnaliştii calificând mărturiile din interiorul sistemului de justiţie ca fiind ”de o gravitate fără precedent”.

Premierul Ilie Bolojan a răspuns mesajului „Bolojan, te sună România”, transmis de manifestanţii din Piaţa Victoriei, precizând, într-un interviu pentru Cotidianul, că grupul de lucru pentru legile justiţiei ar urma să vină cu propuneri la finalul lunii ianuarie, iar apoi să fie analizate şi să se vadă în ce măsură pot fi susţinute de o majoritate.

Ilie Bolojan preciza că tot ceea ce se întâmplă în sistemul de justiţie, cu legi mai bune sau mai proaste care au reglementat acest lucru, este o consecinţă a modului în care s-a administrat justiţia. El menţiona că toţi cei care au avut responsabilităţi în sistemul de justiţie, conducerea Înaltei Curţi, conducerea CSM, au o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani.

Sursa: www.news.ro