Prețul motorinei în România ar putea ajunge la aproximativ 11,5 lei pe litru până la sfârșitul lunii mai, în scenariul în care conflictul din Orientul Mijlociu continuă și Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, evoluție determinată de creșterea cotațiilor petrolului Brent și a prețurilor motorinei pe hub-ul european Amsterdam-Rotterdam-Anvers, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă.
Conform sursei citate, piața combustibililor din Europa este determinată de câteva variabile structurale majore: evoluția țițeiului Brent (benchmark global), marjele de rafinare pentru motorină (gasoil), costurile logistice și cererea sezonieră, cursul dolar/leu și nivelul taxelor și accizelor din România.
”În mod normal există o relație directă între aceste elemente: Brent – Motorina ARA – Motorina România Hub-ul ARA (Amsterdam-Rotterdam-Antwerp) este referința europeană pentru produsele rafinate, iar evoluția prețului motorinei în acest hub se transmite relativ rapid către piețele regionale, inclusiv România”, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), în studiul publicat luni.
În scenariul pesimist, după o creștere de 80% în primele 10 zile de conflict, prețul motorinei în hub-ul ARA ar putea ajunge la un avans total de aproximativ 117% în următoarele 80 de zile.
Potrivit analizei, scenariul pesimist ar putea apărea în cazul unor tensiuni severe pe piața produselor rafinate, generate de un posibil deficit de motorină în Europa, de eventuale sancțiuni suplimentare asupra produselor rafinate rusești, de opriri neplanificate în rafinăriile europene sau de creșterea cererii înainte de sezonul agricol și de vârful activităților de transport.
În acest context, prețul motorinei în hub-ul Amsterdam-Rotterdam-Anvers ar putea ajunge la circa 2.850 dolari pe tonă, nivel care ar reprezenta un șoc major pentru piață, peste episoadele înregistrate în timpul crizei energetice din 2022.
Scenariul mediu, considerat de autorii analizei drept cel mai probabil, presupune o creștere a prețurilor în următoarele 80 de zile similară celei din primele 10 zile ale conflictului, respectiv de aproximativ 79%. Acesta reflectă o piață tensionată, dar funcțională, caracterizată prin cerere sezonieră ridicată, stocuri relativ scăzute în Europa și marje de rafinare stabile.
În scenariul optimist, în care creșterea prețurilor ar fi limitată la aproximativ 41%, ar fi necesară o stabilizare a ofertei la nivel global, susținută de majorarea producției rafinăriilor, reducerea marjelor de rafinare și de o eventuală încetinire a economiei globale.
”Prețurile Brent au crescut cu până la 15%, în weekend ajungând la peste 100 de dolari pe baril, după ce principalii producători din Orientul Mijlociu au redus producția, deoarece Strâmtoarea Ormuz, o zonă crucială, rămâne închisă din cauza războiului cu Iranul. Kuweitul, al cincilea cel mai mare producător din OPEC, a anunțat reduceri preventive ale producției de petrol și ale producției de rafinărie, invocând amenințările iraniene la adresa transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz”, susțin autorii analizei.
În Irak, producția celor trei principale câmpuri petroliere din sud a scăzut cu aproximativ 70%, la 1,3 milioane de barili pe zi, față de 4,3 milioane înainte de războiul cu Iranul, precizează sursa citată.
Potrivit studiului, scenariul pesimist ar implica un șoc geopolitic major sau un deficit semnificativ pe piața globală a petrolului, în contextul unui posibil conflict major în Orientul Mijlociu, al reducerii producției de către statele OPEC+ și al unor perturbări importante ale transportului maritim prin rute strategice precum Strâmtoarea Ormuz sau Canalul Suez.
În acest caz, cotația petrolului Brent ar putea ajunge la aproximativ 180 de dolari pe baril, nivel care ar genera probabil inflație energetică la nivel global și presiuni puternice asupra prețurilor tuturor combustibililor.
În scenariul mediu, care presupune o creștere de aproximativ 44% în următoarele 80 de zile, piața petrolului ar rămâne tensionată, pe fondul unei cereri globale în creștere, alimentate în special de economia Chinei și de sectorul transporturilor, în condițiile unei oferte relativ limitate. Potrivit specialiștilor, intervalul de 120-135 de dolari pe baril este frecvent asociat unei piețe petroliere tensionate.
Scenariul optimist, care indică o creștere de aproximativ 20% în același interval, presupune o evoluție moderată a cererii, stabilitate în producția globală de petrol și absența unor noi șocuri geopolitice.
Potrivit analizei, în România prețul motorinei la pompă este influențat de evoluția prețului produsului rafinat pe hub-ul european Amsterdam-Rotterdam-Anvers (ARA), de costurile logistice, marjele distribuitorilor, dar și de nivelul accizelor și al taxei pe valoarea adăugată.
Un model simplificat al relației dintre aceste variabile, bazat pe date statistice din 2026, indică faptul că o creștere de 10% a cotației petrolului Brent se poate traduce într-un avans de 12% – 15% al prețului motorinei în hub-ul ARA și într-o majorare de aproximativ 8% – 10% a prețului la pompă în România.
Motorina este, de regulă, mai volatilă decât benzina, deoarece are o cerere industrială și logistică mai ridicată, stocurile sunt mai reduse, iar marjele de rafinare fluctuează mai puternic, precizează sursa citată.
Pe baza probabilităților aproximative ale scenariilor analizate, estimarea pentru următoarele trei luni indică un nivel de aproximativ 1.500 de dolari pe tonă pentru motorina tranzacționată în hub-ul ARA, o cotație a petrolului Brent de circa 130 de dolari pe baril și un preț al motorinei în România de aproximativ 11,5 lei pe litru.
Analiza mai arată că evoluția prețurilor ar putea fi influențată de mai mulți factori de risc. Printre elementele care pot determina creșteri suplimentare se numără escaladarea conflictelor geopolitice, reducerea producției de către statele OPEC+, eventuale probleme tehnice în rafinăriile europene sau blocaje logistice pe rute maritime importante, precum Strâmtoarea Ormuz sau Canalul Suez.
Pe de altă parte, o recesiune globală, creșterea producției de petrol în Statele Unite, aprecierea dolarului sau scăderea cererii industriale ar putea tempera evoluția prețurilor.
Totodată, analiza subliniază că, în ultimul deceniu, capacitatea de rafinare a Europei a scăzut, după ce mai multe rafinării au fost închise sau convertite pentru producția de biocombustibili, iar sancțiunile asupra produselor rafinate rusești au eliminat o sursă importantă de aprovizionare pentru piața europeană.
”Rezultatul este o piață caracterizată de deficit structural de distilate medii, categoria în care intră motorina. În acest context, orice creștere a prețului petrolului brut se transmite rapid în prețul motorinei. Relația dintre cele două piețe este amplificată de așa-numitul crack spread diesel, diferența dintre prețul petrolului brut și cel al produsului rafinat. Când cererea este ridicată și capacitatea de rafinare limitată, acest spread se lărgește, iar motorina devine mai scumpă chiar și decât ar sugera evoluția petrolului”, se mai precizează în document.
Piața petrolului rămâne extrem de volatilă, semnalele actuale indică o probabilitate ridicată de creștere a prețurilor combustibililor în următoarele luni, subliniază autorii cercetării.
”Pentru România, întrebarea nu este dacă motorina se va scumpi. Întrebarea este cât de repede și cât de mult”, a adăugat președintele AEI. AGERPRES
