
România susține adoptarea de către Uniunea Europeană a celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care nu folosește în războiul său doar arme convenționale, ci și campanii de dezinformare prin care încearcă să slăbească UE, a declarat luni ministrul de externe român Oana Țoiu, înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe (CAE).
”O parte a discuției de astăzi este legată de campaniile de dezinformare și de modul în care reușim să gestionăm situația în interiorul UE pentru a crea o capacitate comună de a identifica, a împiedica și a combate aceste campanii de dezinformare. România este o țară care a trecut prin aceste experiențe și care în acest moment vede un comportament neautentic. Este foarte important de clarificat faptul că o minciună spusă online de milioane de ori reprezintă un risc semnificativ pentru democrațiile europene și că Rusia nu folosește în războiul său doar arme convenționale, dar în strategia sa de destabilizare a UE Moscova utilizează campanii de dezinformare prin care încearcă să slăbească Uniunea Europeană. Românii au dat dovadă de această reziliență, dar nu putem lua asta ca pe o soluție ce nu are nevoie de sprijin instituțional, mă refer la creșterea rezilienței societății”, a afirmat ministrul Oana Țoiu, răspunzând unei întrebări adresate de AGERPRES.
Ea a subliniat importanța creșterii investițiilor în conectarea rețelei energetice, atât în contextul în care Moscova folosește energia ca armă, cât și în perspectiva viitorului plan de reconstrucție post-război a Ucrainei.
”Ceea ce am văzut în cei patru ani de război de agresiune neprovocat este nu doar un război pe care Rusia l-a început împotriva comerțului său, dar și o Rusie care este împotriva propriilor cetățeni, trimițând la moarte sau având acum victime rănite în spitale peste 1 milion de cetățeni ruși. Vedem o Rusie care ia o decizie contra cetățenilor săi, o Rusie unde cetățenilor le sunt stopate libertatea de exprimare și toate lucrurile de care ne bucurăm în democrația noastră. Iată de ce vom discuta astăzi despre ceva ce este foarte important pe continentul european – modul în care recunoaștem și ce facem pentru a împiedica interferența malignă, campaniile de dezinformare și atacurile hibride care sunt contrare democrațiilor noastre”, a continuat șefa diplomației române.
Potrivit acesteia, este necesară creșterea presiunii internaționale asupra Rusiei, care ”trebuie să plătească pentru ceea ce a făcut”. În opinia sa, adoptarea unui nou set de sancțiuni UE contra Moscovei este strategia corectă, iar Uniunea Europeană trebuie să se asigure că Rusia nu își sporește profiturile.
”De asemenea, o cerere a cetățenilor noștri, în fiecare țară membră, este ca povara să fie transferată pe umerii agresorilor. Așadar, am încredere că acest lucru ne va conduce la decizia corectă. Sunt sigură că asta se va întâmpla zilele acestea; acesta este categoric obiectivul, dar fiecare țară are propria poziție la momentul actual. Am văzut situații similare în trecut și le-am depășit. Iată de ce este numit al 20-lea pachet de sancțiuni. Nu sunt sigură când se va întâmpla asta, dar UE va rămâne fermă”, a adăugat ministrul Oana Țoiu înaintea reuniunii CAE, referitor la pozițiile unor țări membre privind sancțiunile contra Rusiei.
Miniștrii de externe ai țărilor membre ale Uniunii Europene, reuniți luni la Bruxelles, încearcă să adopte al 20-lea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, după ce ambasadorii statelor membre nu au reușit să ajungă săptămâna trecută la un acord în această privință.
Acest obiectiv, reafirmat de șefa diplomației UE Kaja Kallas chiar înaintea reuniunii CAE, pare dificil de atins luni, după ce în ajun ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a anunțat că țara sa va bloca o decizie în această privință pe motiv că Ucraina a blocat tranzitul petrolului rusesc către Ungaria prin oleoductul Drujba.
UE a impus Rusiei până acum 19 pachete de sancțiuni individuale și economice, precum și măsuri diplomatice și restricții în materie de vize. Măsurile au fost concepute pentru a atinge obiectivul de politică al UE de a se pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, prin creșterea la maximum a presiunii asupra Moscovei și prin utilizarea tuturor instrumentelor disponibile pentru a diminua capacitatea Rusiei de a-și desfășura războiul ilegal de agresiune. AGERPRES




