Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” îl celebrează pe Brâncuși

Documentele epocii atestă prezența artistului în Institutul de Anatomie din Iași, unde a asistat la lecțiile de disecție ale profesorului Zaharia Samfirescu. Contactul direct cu arhitectura internă a corpului a influențat decisiv gândirea plastică ce avea să revoluționeze sculptura modernă.
Continuitatea acestei legături este confirmată de busturile realizate de Brâncuși în anul 1905, la Paris. Artistul a onorat memoria profesorului Samfirescu, trecut în eternitate chiar în acel an, recompunându-i trăsăturile după fotografie, ca gest de profundă recunoștință față de mentorul său. În aceeași perioadă, Brâncuși a plăsmuit și chipul Victoriei Vaschide, fiica profesorului, care, alături de soțul său, ilustrul psiholog Nicolae Vaschide, frecventa atelierul sculptorului din capitala Franței. Nicolae Vaschide s-a numărat printre primii intelectuali care au intuit valoarea operei brâncușiene, scriind despre aceasta în paginile cotidianului de limbă franceză LʼIndepéndance Roumaine.
Evenimentul propune o relectură a începuturilor brâncușiene din perspectiva dialogului dintre discipline.
Program
Muzeul de Istorie a Medicinei
Ora 16.00 – „Cei din jurul lui Brâncuși. Despre mentori, corp și poezie” – atelier de cuvinte, susținut de dr. Richard Constantinescu
Ora 17.00 – „Forma și esența. Anatomia în viziune brâncușiană” – atelier de grafică, susținut de Vladimir Dumbravă. Participarea se face pe bază de înscriere, la adresa nicoleta.zberea@umfiasi.ro. Sunt disponibile 20 de locuri, care vor fi ocupate în ordinea primirii mesajelor.
Muzeul de Anatomie
Ziua Porților Deschise
Interval de vizitare: 12.00–18.00
Prin aceste activități, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” onorează un moment fondator: întâlnirea dintre precizia disecției și intuiția sculpturală. Ecorșeul rămâne o mărturie a etapei în care studiul corpului a oferit rigoarea necesară pentru eliberarea formei, iar manifestarea subliniază rolul universității ca spațiu de convergență între știință, cultură și memoria vie.




