Constantin Brâncuși este deasupra naționalului, fiind cinstit pe plan mondial nu pentru că a fost român, ci pentru că a fost mare, a afirmat, miercuri, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care a reiterat că nu se poate vorbi despre nicio donație pe care marele artist să o fi propus acestui for și pe care acesta să o fi refuzat-o.
‘Brâncuși e deasupra naționalului. El n-a fost cinstit pe plan mondial și recunoscut ca unul dintre cei mai mari artiști ai secolului al XX-lea pentru că a fost român, ci pentru că a fost mare. Faptul că a fost român ne obligă însă pe noi la o sărbătorire cumva mai specială, la o celebrare mai specială și pentru că postmortem el a fost declarat membru al Academiei Române’, a transmis Pop, la un simpozion dedicat lui Constantin Brâncuși.
Istoricul a susținut prelegerea cu titlul ‘Omagiul Academiei Române la 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși’, în debutul simpozionului ‘Când arta îmbrățișează medicina – ecorșeul și lucrările de tinerețe ale lui Constantin Brâncuși’, desfășurat în Aula Academiei Române.
Președintele Academiei a reamintit că, potrivit cercetărilor, ‘n-a fost vorba de nicio donație, pe care Brâncuși ar fi făcut o Academiei Române și pe care Academia ar fi refuzat-o’.
‘Sărbătorirea se face și pe fondul unor discuții din cadrul societății românești în mediile culturale legate de donația pe care Brâncuși ar fi făcut-o Academiei Române și pe care Academia ar fi refuzat-o. Cercetările din ultimii ani, dar nu neapărat din ultimii ani, au arătat că n-a fost vorba de nicio donație. Dumneavoastră știți cu toții că regimul comunist a avut o relație oscilantă cu Brâncuși, cu moștenirea lui, cu opera lui, dar că în timpul vieții lui Brâncuși regimul comunist i-a fost ostil. Toate dovezile conduc spre asta, arta lui a fost declarată decadentă, abstracționistă, formalistă, neîncadrabilă în realismul socialist’, a explicat Ioan-Aurel Pop.
Pe acest fond, a continuat istoricul, au avut loc la Academia Română de atunci anumite discuții, iar procesul verbal de atunci s-a păstrat.
‘Nu era vorba de donație, era vorba de acceptarea unor lucrări care să fie expuse la Muzeul de Artă al Republicii Populare Române pe atunci. Și, într-adevăr, la discuție au participat George Călinescu, Iorgu Iordan, Camil Petrescu, Alexandru Rosetti, A. Toma, George Oprescu, Jean Steriadi, Victor Eftimiu, Geo Bogza, Alexandru Graur, Ion Jalea, Panaitescu Perpessicius și Kricor Zambaccian. Cei care au vorbit, cu un ton mai blând sau mai tăios, au criticat arta lui Brâncuși. Alexandru Graur, de pildă, a înfierat arta lui Brâncuși. Și am spus de Alexandru Graur, pentru că, la sfârșit, a avut o concluzie și a spus că opinia lui e ca să se respingă lucrările care urmau să fie expuse la Muzeul de Artă al Republicii Populare Române. Iar Victor Eftimiu a spus că Ion Jalea în comunicarea lui a intenționat să reabiliteze operele valabile ale lui Brâncuși. Au fost discuțiile timpului’, a dezvăluit Ioan-Aurel Pop.
El a vorbit și despre vremurile tulburi din România din perioada în care marele sculptor a trăit.
‘În acei ani, 1951, trupele sovietice erau nu numai în cazărmi, ci erau și pe străzile orașelor noastre. Academia a fost la un pas de a fi desființată, de fapt a fost desființată și reînființată peste noapte în 1948 – 114 membri expulzați. Cei care au rămas erau înfricoșați. Oamenii nu se nasc eroi, se fac, atunci când e cazul, iar intelectualii nu pot fi acuzați că nu au avut acte de eroism, pentru că unii erau copleșiți de arta lor, de misiunea lor și se gândeau și la ziua de mâine și la pâinea cea de toate zilele. Eu nu-i scuz, pentru că istoricul nu scuză, istoricul explică. Dar, mai e un lucru interesant și important. Istoricul nu judecă. Judecă numai magistrații, judecătorii. Istoricul explică, în general, ceea ce s-a petrecut. Brâncuși a trăit vremurile pe care le a trăit și la urmă ele erau tulburi în România’, a completat președintele Academiei.
Dr. Doina Lemny, care a prezentat comunicarea ‘Brâncuși: de la acordurile viorii la armonia corpului uman’, a făcut o trecere în revistă a primelor lucrări realizate de tânărul din Hobița, care pleacă de acasă spre Târgu Jiu și mai apoi la Craiova, de unde va porni spre marea călătorie a celui care a revoluționat sculptura.
Sever Voinescu, redactor-șef la Revista ‘Dilema’, care a susținut afirmațiile președintelui Academiei, a subliniat, în comunicarea ‘Brâncuși – arta și mușchii’, că marele sculptor a fost ‘cel mai performant produs cultural al României’.
Au mai susținut comunicări: acad. Irinel Popescu, moderatorul simpozionului, – ‘Dimitrie Gerota – anatomist și chirurg de renume mondial, mecena și mentorul lui Brâncuși’, prof. univ. dr. Cristian Velescu – ‘Ecorșeul lui Brâncuși și cultura clasică: repercusiuni asupra stilisticii brâncușiene’, lector univ. dr. Elena Dumitrescu – ‘Ecorșeul Brâncuși – Gerota între creația artistică și rigoarea anatomică II’, prof. univ. dr. Andy Chirculescu – ‘Ecorșeul Gerota – Brâncuși și școala de anatomie de la București’.
Cu acest prilej a fost prezentată traducerea în limba engleză a monografiei ‘O întâlnire astrală: Dimitrie Gerota – Constantin Brâncuși. Povestea Ecorșeului’, apărută la Editura Academiei Române. Lucrarea este coordonată de prof. dr. Irinel Popescu, având o prefață de Doina Lemny.
***
Realizat de studentul Constantin Brâncuși la Școala Națională de Arte Frumoase din București, lucrarea ‘Ecorșeu’ a fost început în anul 1901, sub îndrumarea profesorului de anatomie Dimitrie Gerota, și terminat în anul 1902, ca lucrare de absolvire a școlii. Deși destinată studiului anatomiei mușchilor, vaselor și nervilor de către studenții la Medicină și la Arte Frumoase, lucrarea este, în egală măsură, o operă de artă de certă valoare.
***
Dimitrie Gerota a fost reputat chirurg și anatomist al cărui nume îl poartă fascia renală, unul dintre cele 300 de nume reținute în Nomina Anatomica Internationalis.
***
Constantin Brâncuși (1876 – 1957), cel mai faimos sculptor român și unul dintre exponenții sculpturii abstracte moderne, este absolvent al Școlii de Belle-Arte din București și al Școlii Superioare de Arte Frumoase din Paris.
Influențat de creația lui Rodin, Brâncuși a căutat esențializarea mesajului artistic și exprimarea ideilor în forme estetice simplificate. Operele sale se găsesc în muzee celebre din toată lumea.
Constantin Brâncuși a fost ales membru post-mortem al Academiei Române în anul 1990.
Anul 2026 a fost declarat ‘Anul Național Constantin Brâncuși’ pentru a celebra 150 de ani de la nașterea celebrului artist. AGERPRES
