Esența poporului român, în expresia sa cea mai lucidă și mai bine concentrată, e Mihai Eminescu, simbolul spiritualității noastre, a afirmat, joi, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, la cea de-a XVI-a ediție a unei manifestări dedicate Zilei Culturii Naționale, sărbătorită împreună de forurile academice din România și Moldova.
Evenimentul, moderat de directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române, prof. univ. Ioan Cristescu, a avut loc în format hibrid, simultan în Aula Academiei Române din București și în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei din Chișinău.
‘Astăzi este Ziua Culturii Naționale în România și Republica Moldova. Și multă lume se întreabă de ce Ziua Nașterii lui Eminescu e Ziua Culturii Naționale. Nu e greu de răspuns. Esența poporului român, în expresia sa cea mai lucidă și mai bine concentrată, e Mihai Eminescu. N-avem altul. E cel mai important simbol, fiind esența poporului român, iar poporul român n-a cerut nimănui dreptul de a exista. El există, pur și simplu. La fel există și Eminescu. Și avem obligația să ducem mai departe mesajul lui’, a spus Pop în deschiderea manifestării.
El a evidențiat că Mihai Eminescu a fost un vizionar, felul lui de a se exprima rămânând ‘un model pentru cultura românească’.
‘Mihai Eminescu a fost un vizionar, felul lui de a se exprima a rămas un model pentru cultura românească. Și mereu spun că cei care îl critică pe Eminescu ar trebui să încerce să aibă o creație nu exact ca a lui, dar la înălțimea lui. (…) Așa ne-a judecat Eminescu de-a lungul timpului, când avea 16 ani și a plâns moartea lui Aaron Pumnul, când avea 17 ani, când avea 26 de ani, 30, 33 de ani. El era demult bătrân, situat dincolo de timpuri măsurabile, adică era un împărat înțelept și ne povestea viața ce avea să vină. N-a apucat să facă mai mult și nici n-a fost nevoie să facă mai mult, pentru că atât cât a făcut în viața lui pământească, christică, în viața lui creatoare deplină, nu în cea reală de 39 de ani, în viața aceasta a lui activă și deplină a devenit simbolul spiritualității noastre. De aceea ziua nașterii sale e Ziua Culturii Naționale, a tuturor românilor, de la Nistru până la Tisa’, a declarat președintele Academiei.
Președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu, a prezentat un apel către oamenii de știință și cultură din cele două țări.
‘În această zi, cu o adâncă semnificație simbolică, adresăm un apel către comunitățile științifice și culturale din România și Republica Moldova de a continua cu demnitate procesul de reîntregire spirituală, culturală și științifică, ca fundament al unei unități stabile. Reușita acestui demers depinde în mod direct de capacitatea noastră de a acționa împreună, de a plasa adevărul, valoarea și competența deasupra oricăror hotare administrative, conjuncturi politice sau interese de partid ori de grup’, a afirmat Tighineanu.
În document se subliniază necesitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, menționându-se că ‘reîntregirea poporului român rămâne însă un ideal care depinde de noi toți, de cetățenii spațiului românesc nedespărțit prin hotare impuse cu forța și care poate fi realizat prin voință comună, solidaritate și fidelitate față de adevărul istoric’.
‘Dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului va fi rezultatul firesc al acestei apropieri reale, construite prin educație, știință și cultură. Ne exprimăm speranța că ecourile prezentului apel, asemenea rezonanței declarației comune a celor două academii din 30 decembrie 2025, calificate de analistul politic și istoricul Anatol Țăranu drept, ‘manifest al identității’, vor contribui la asumarea unor decizii corecte de către factorii politici din România și Republica Moldova’, a transmis Ion Tighineanu.
Un cuvânt emoționant, caracterizat de profesorul Ioan Cristescu drept ‘un discurs-poem, dar în același timp și manifest’, a prezentat scriitoarea și activista civică Ana Blandiana, membru titular al Academiei Române, care a pledat pentru ‘rezistența prin cultură’ ca ‘singura soluție de salvare a noastră și a culturii în același timp’, precum și ‘datoria de a împiedica roata istoriei, atât de greu întoarsă spre vest, să se rostogolească înapoi fără speranță’.
‘Iar această soluție și această datorie sunt cea mai clară dovadă că suprapunerea Zilei Culturii cu ziua lui Eminescu nu este o formă fără fond, ci un simbol viu. Căci, zidindu-l în istoria literară, pentru ca pereții ei fragili și urmăriți de blestem să nu se surpe, timpul nu reușește să-l smulgă pe Eminescu din actualitate, o actualitate care se schimbă mereu aiuritor, dar care, oricât ar părea de ciudat, rămâne în liniile ei esențiale aceeași. Și de la corupție, la amenințarea rusească, de la viermuiala vieții politice, la întrebarea ce va spune Europa despre noi, temele gazetarului Eminescu sunt aceleași cu temele ziariștilor de azi. E firesc deci ca el să revină obsesiv punct de reper și continuă comparație, oglindă în care se privește, cu uimire, un întreg popor’, a spus Blandiana.
A răspunde în fața lui Eminescu, a atras atenția poeta, înseamnă să acceptăm că cine înțelege mai mult este responsabil pentru mai mult.
‘Să acceptăm că răspundem nu numai pentru ceea ce am făcut noi, ci și pentru toate eșecurile, pentru toate greșelile din jurul nostru pe care le-am înțeles și nu am încercat să le împiedicăm explicându-le jumătății de țară care nu le înțelege. Rezistența prin cultură este împotrivirea la răul care macină nu doar țara, ci lumea. O lume care s-a schimbat, renunțând nu doar la principii și la logică, nu doar la buna credință, ci și la bunul simț. De exemplu, faptul că în școlile noastre nu se mai învață pe dinafară versuri și deci, programatic, Eminescu nu mai e știut pe de rost de tinerele generații are legătură, oricât ar părea de ciudat, cu scăderea sensibilității nu numai artistice a copiilor, scădere care, la rândul ei, favorizează creșterea violenței și așa mai departe. Iată ceva ce ar fi putut și ar putea încă depinde de noi, chiar de noi cei din această sala’, a subliniat poeta.
Ziua lui Eminescu, devenită Ziua Culturii, funcționează, an de an, ca un moment de reculegere colectivă.
‘An de an, mixerul vieții cotidiene, care se învârte din ce în ce mai repede și amenință să se oprească prin explozie, se oprește și ne lasă să ne gândim la ramurile care bat în geam și la orașul furnicar, la poeziile pe care le spuneam în copilărie și la cărțile pe care le citeam în adolescență. Îl analizăm pe Eminescu sau ne analizăm pe noi în această oglindă ideală? Destinul lui postum, triumfător și fără apărare, ca al oricărui geniu ne exorcizează pentru câteva clipe, mutându-ne din istorie în cultură, limpezindu-ne sufletul mereu curgător’, a transmis emoționată Ana Blandiana.
Au susținut alocuțiuni criticul și istoricul literar Mihai Cimpoi, membru al Academiei de Științe a Moldovei, prof. univ. Marta Petreu, de la Universitatea ‘Babeș-Bolyai’ din Cluj-Napoca, academicianul Mircea Flonta și academicianul Mircea Martin, președintele Secției de filologie și literatură a Academiei Române.
Actrița Maia Morgenstern a susținut un recital din lirica eminesciană, iar Cvintetul de coarde ARCO, alcătuit din elevi ai Colegiului Național de Arte ‘Dinu Lipatti’ și ai Colegiului Național de Muzică ‘George Enescu’ din București, a prezentat un microrecital. Totodată, a fost lansată emisiunea de mărci poștale ‘Ziua Culturii Naționale’.
Manifestarea, la care au fost prezenți ministrul Culturii, Demeter Andras, și fostul președinte al României Emil Constantinescu, face parte din Planul de acțiuni comune pentru anul 2026, un an festiv în care Academia Română sărbătorește 160 de ani de la întemeiere iar Academia de Științe a Moldovei marchează 65 de ani de la fondare. AGERPRES
