taci!
lasă-mă să ascult tăcerea cum cântă
să-i prind ritmul
cu stângul pe tobă
să o simt cum mă pătrunde,
de-mi saltă talpa
îngropându-mi călcâiul
şi o dată cu el
cuvintele-n vorbă
taci!
lasă-mă să-mi ascult singurătatea
apropiindu-mi urechea de lacrima ta
cum se mai apropie
condamnatul de zid
sau sufletul tău de inima mea
taci!
să fugim împreună
în direcţii opuse
scufundându-ne-n braţe
după cei înecaţi
dispăruţi în poemele încă nespuse
prin versuri să ajungem să fim căutaţi
taci!
suntem vii, suntem singuri
suntem noi, rătăciţii
rămaşi mărturie
pentru cei ce vor scrie
