Prin proiectul 12, artista Anca Pașa Deaconu și-a propus să organizeze în diverse spații (galerii, muzee) un ciclu de douăsprezece expoziții personale de grafică, toate purtând titlul Semn.Simbol.Semnificație. Actuala expoziție, deschisă la galeria Absida din Iași, este a șaptea din acest ciclu.
Întrucât lucrările artistei sunt inspirate de operele încărcate de semnificații simbolice ale lui Constantin Brâncuși (1876, Hobița, Gorj–1957, Paris), era firesc ca prima expoziție din acest ciclu, vernisată în decembrie 2022, să fie găzduită de Muzeul Național din Târgu Jiu care poartă numele cunoscutului sculptor. Orașul a fost ales în mod simbolic, pentru ansamblul monumental alcătuit din Coloana Infinitului, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului (la care se adaugă Aleea scaunelor), creat aici de Brâncuși în anii 1937–1938.
Îmbogățită cu noi lucrări, expoziția a fost apoi itinerată la Muzeul „Ion Jalea” din Constanța, în februarie 2023. Și această alegere a fost una semnificativă, legată de originea dobrogeană a artistei, care a urmat studii de licență la Facultatea de Arte a Universității „Ovidius” din Constanța, la începutul anilor 2000, pe când atelierele studenților se aflau chiar în respectivul muzeu. De asemenea, s-a dorit atunci crearea unui dialog vizual insolit între sculpturile lui Ion Jalea din expunerea permanentă și lucrările de grafică ale artistei, așadar un dialog între arta modernă și cea contemporană, bazat pe contrastul deschis-închis (luminile și umbrele sculpturilor care păstrează monocromia pietrei, respectiv albul și negrul din lucrările de grafică).
Expoziția Semn.Simbol.Semnificație a făcut un nou „popas” la Timișoara, în galeria Casa cu iederă, în octombrie 2023, în paralel cu ampla expoziție Brâncuși de la Muzeul de Artă – Timișoara, în cadrul programului de manifestări artistice găzduite de orașul de pe malurile Begăi, care în acel an a fost Capitală Europeană a Culturii. Și de această dată, artista a adăugat nucleului inițial o serie de lucrări create între timp și a regândit panotarea pentru galeria timișoreană.
În ianuarie 2024, expoziția a revenit la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, locul de unde a plecat, pentru a marca Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie – data de naștere a poetului Mihai Eminescu –, într-o prezentare reconfigurată. Pe lângă noile lucrări de grafică realizate de Anca Pașa Deaconu, expoziția a inclus un workshop experimental: artista a implicat interactiv comunitatea artistică locală, oferind unui număr de 12 elevi de la Liceul de Arte ,,Constantin Brăiloiu” și de la Palatul Copiilor din oraș câte o coală pe care era desenat un cerc, folosind combinații de alb, negru și auriu (pentru fundal și, respectiv, elementul figurat), inspirată fiind de Păsările lui Brâncuși pentru Templul din Indore (în bronz auriu polisat, în marmură albă și neagră). Acceptând provocarea, fiecare participant la workshop a completat desenul conform propriei imaginații și prin raportare personală la opera lui Brâncuși.
Expoziția și-a continuat „călătoria” și a ajuns la București, în galeria Calea Victoriei, fiind vernisată în 19 februarie 2024, cu prilejul Zilei Naționale Constantin Brâncuși. Deși artista a gândit inițial expoziția ca fiind una exclusiv de grafică, ea a introdus atunci, față de versiunile anterioare, o instalație site-specific, concepută special pentru spațiul galeriei bucureștene: a îmbrăcat stâlpul median într-un material textil negru și a presărat la baza sa niște sfere albe, reluând astfel în 3D principiile compoziționale ale lucrărilor bidimensionale de grafică: contrastul pregnant alb-negru, cu conotații simbolice legate de dihotomii (ziua și noaptea, lumina și întunericul, binele și răul); sau concentrarea întregului demers plastic asupra formelor fundamentale: cercul / sfera, pătratul / paralelipipedul dreptunghic – cu trimitere directă la procesul de epurare a formelor și a volumelor din arta lui Brâncuși.
În 2025, expoziția a ajuns și la Casa Avramide din Tulcea, unde, chiar în data de 19 februarie, Ziua Națională Constantin Brâncuși, Anca Pașa Deaconu – cu o experiență didactică și pedagogică în predarea artelor vizuale de peste 20 de ani – a organizat un nou workshop experimental interactiv, cu participarea a 12 elevi de la Liceul de Arte „George Georgescu” din Tulcea (așa cum făcuse și la Târgu-Jiu). Artista a expus atunci în premieră și o serie de obiecte tip-oglindă, cu diverse texturi și materialități, între care lucrarea Reper simbolic. Povestea unui Templu amintea prin morfologie de sculptura Socrate a lui Brâncuși, iar la nivel semantic trimitea la Templul din Indore, proiectul său nerealizat din anii 1930, situat la granița dintre arhitectură și sculptură. Totodată, prezența mărului de aur (motiv pe care artista l-a utilizat și în unele instalații anterioare) era o referință la basmul Păsării de aur, care a inspirat seriile Măiastra și Pasăre în spațiu ale lui Brâncuși. În versiunile în bronz polisat ale acestora, aurul funcționează ca oglindă, reflectând atât chipul artistului în timpul creației, cât și pe cel al spectatorilor, în momentul când se apropie și contemplă lucrările. Imaginea spectatorului este astfel înglobată în opera de artă, care devine interactivă.
Și actuala expoziție, prima din acest an a artistei, a fost concepută ca omagiu adus lui Brâncuși, de la nașterea căruia în 2026 se împlinesc 150 de ani.
Expoziția Semn.Simbol.Semnificație de la Iași cuprinde exclusiv lucrări de grafică. Acestea sunt concepute, în general, în serii de câte 12 (inclusiv o serie care a fost donată de artistă Muzeului Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu).
Anca Pașa Deaconu resemantizează motive brâncușiene, printr-o interpretare de tip semiotic. Artista invită privitorul într-un drum inițiatic, pentru a traversa un labirint de semnificații a căror descifrare presupune contactul cu opera brâncușiană, emblematic reprezentată prin ansamblul monumental de la Târgu Jiu. Numărul 12 a fost ales în mod simbolic, ca referință la scaunele de la Masa Tăcerii, la cei 12 apostoli, la cele 12 luni ale anului, la numărul de ore ale zilei / nopții.
Regăsim, astfel, în expoziția Ancăi Pașa Deaconu motivul sărutului brâncușian, sublimat pe grinda orizontală a Porții Sărutului sub forma sferei secționate median – un laitmotiv dominant – sau trimiteri la elementele romboidale (modulul octaedric), care asigură creșterea ritmică pe verticală a Coloanei Infinitului. Toate acestea, în lucrări care poartă însă amprenta profund originală a artistei.
De pildă, sub titluri ca Începuturi, Oglinda, Reflexie, Simbol, Scut, Povestea unui templu, artista creează compoziții în care spațiul plastic este descompus și recompus în manieră scenografică și geometrizantă, jonglând cu ambiguitatea și misterul luminii, în același timp diurne și nocturne, într-un joc caleidoscopic de reflexii multiple, care sugerează întoarcerea la începuturile lumii, la creația primordială.
Nu în ultimul rând, expoziția Semn.Simbol.Semnificație se înscrie într-o serie de evenimente pe care artista le-a organizat ca parte a cercetării sale doctorale la Universitatea de Arte București, precum proiectul „Față în Față” la Muzeul de Artă Constanța (august 2022), „Față în Față. Începuturi” la Galeria Arta a UAP Craiova (februarie 2023) și la Muzeul Țăranului Român din București (august–septembrie 2024) sau „Față în Față. Povestea unui Templu” la Galeriile de Artă ale Academiei Române din București (septembrie–octombrie 2024), în care a combinat cu rafinament și inteligență vizuală diverse medii de expresie – pictură, obiect, colaj, instalație, fotografie, video, performance.
Eduard Andrei,
critic de artă
