Paratrasnet

suferinţă cu sonerie la scară

te-am sunat într-o seară

de iarnă sau vară

într-o lume străină

de cunoscuţii mei plină

într-o zi lucrătoare

printre muzici uşoare

printre fete lejere

cu sânii de pere şi mere

 

te-am sunat la grădină

era lună plină

amândoi eram împreună

şi coardei i se mai spune strună

iar vinul nu avea habar

că este spălat cu apă chioară

de cel de la bar

te-am sunat direct pe celular

chiar dacă telefonul

era la mine-n buzunar

te-am sunat cum se mai sună cunoscuţii

sau cum ne mai sunam noi

când nu reuşeam să ne întâlnim în discuţii

sau când eram concentraţi în sărut,

de vorbele se blocau în noi

ca într-un mut

te-am sunat cu un sunet de clopot

sau de lătrat de buldog,

de ţi-ai fi putut da seama

că te sună un boşorog

 

te-am sunat şi încă te mai sun

dar nu-mi răspunzi

nu-mi dai nici frânghie

şi nici bucata de săpun

mă laşi să-mi consum minutele

şi anii să-i număr în zadar…

ridică, te rog, receptorul

vreau doar să îţi spun

că s-a adus mărar la aprozar

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button