Cancerul de vezica urinara se situeaza pe locul 5 in clasamentul patologiilor oncologice din Europa, afectand peste 200.000 de persoane in fiecare an. Conform Asociatiei Europene de Urologie, aproximativ 75% dintre adulti nu sunt constienti de faptul ca schimbarea aspectului urinii poate indica existenta unui cancer vezical si ca atare, nu acorda atentie acestei modificari macroscopice, intarziind prezentarea la urolog si stabilirea diagnosticului oncologic.

La nivelul tarii noastre, cancerul de vezica urinara afecteaza aproximativ 5.200 de persoane in fiecare an si se datoreaza in principal fumatului. Speranta de viata in cazul cancerului de vezica urinara variaza semnificativ in conformitate cu stadiul de evolutie al patologiei in momentul depistarii acesteia, tipul histologic (caracteristicile celulelor tumorale), prezenta invaziei limfovasculare si nu in ultimul rand dimensiunea tumorii.

In prezenta unei tumori cu potential invaziv care insa nu s-a raspandit in afara vezicii urinare, supravietuirea la 5 ani a pacientului oncologic este de aproximativ 70%, insa in situatia in care celulele tumorale au diseminat la nivelul tesuturilor sau organelor din vecinatate, aceasta scade pana la 38%. Prezenta metastazelor generalizate diminueaza rata de supravietuire a pacientului oncologic pana la 6%, insa este de mentionat faptul ca in aceasta situatie se afla un numar scazut de pacienti, de aproximativ 4% din numarul total al cazurilor diagnosticate.

Cauze si factori de risc cancer de vezica urinara

Factorii de risc inalt pentru cancerul de vezica urinara se refera la recomandarea medicala de mentinere pentru perioade de timp indelungate a cateterelor vezicale, chimioterapia, radioterapia aplicata la nivelul pelvisului, varsta inaintata, apartenenta la sexul masculin, antecedentele familiale de cancer vezical, sindrom Lynch, sindrom Peutz-Jeghers sau sindrom Cowden, fumatul pentru perioade mai indelungate de 10 ani a mai mult de un pachet pe zi si expunerea la substante toxice (amine si hidrocarburi, arsenic, benzen, formaldehida, nitrozamine, cauciuc).

Infectia parazitara cu Schistosoma hematobium constituie un factor de risc major pentru cancerul de vezica urinara doar in zonele endemice de pe glob.

Cancerul de vezica urinara este cauzat de mutatii genetice specifice care afecteaza diviziunea si rata de proliferare a celulelor care intra in alcatuirea uroteliului. Cele mai des intalnite mutatii afecteaza genele FGFR3, RB1, HRAS, TP53, TSC1 si gena supresoare a p53, alaturi de cele care afecteaza cromozomul 9 si 22.

Tipuri de cancer de vezica urinara

Cancerul de vezica urinara poate fi clasificat in mai multe categorii, in conformitate cu tipul de celule tumorale identificate prin examinarea histopatologica, dupa cum urmeaza:

• Carcinom urotelial cunoscut si sub denumirea de carcinom cu celule tranzitionale cu origine la nivelul celulelor uroteliale care captusesc uretra, vezica urinara, ureterele si pelvisul renal; acest tip este cel mai des intalnit in practica urologica oncologica;
• Carcinomul cu celule scuamoase prezinta caracter invaziv si reprezinta aproximativ 1-2% din numarul total al cancerelor de vezica diagnosticate. Carcinomul cu celule scuamoase se datoreaza in principal infectiilor cu Schistosoma, un parazit regasit mai ales in Africa.
• Adenocarcinomul reprezinta o tumora care isi are originea la nivelul celulelor glandulare care intra in alcatuirea mucoasei care captuseste vezica urinara;
• Carcinomul cu celule mici constituie o forma invaziva de cancer vezical, cu evolutie rapida si agresiva, care necesita diagnostic precoce si instituire prompta de tratament specific;
• Sarcoamele reprezinta cea mai rara forma de cancer a vezicii urinare, care isi au originea la nivelul musculaturii vezici urinare si necesita tratament individualizat, spre deosebire de cele care pornesc de la nivelul mucoasei.

O alta modalitate de clasificare a cancerului de vezica este reprezentata de cea bazata pe caracterul de invazivitate al celulelor tumorale. Conform acestui criteriu, patologia poate fi divizata in cancere vezicale superficiale, a caror evolutie se limiteaza la mucoasa interna a vezicii si respectiv tumori vezicale invazive care se raspandesc la nivelul stratului muscular si sunt mai dificil de gestionat din punct de vedere terapeutic.

Simptome cancer de vezica urinara

Hematuria (prezenta sangelui in urina) constituie simptomul cardinal al cancerului de vezica urinara si apare, de regula, in stadiile incipiente de evolutie ale patologiei. In anumite situatii, hematuria este tranzitorie si poate fi ignorata de catre pacient care intarzie prezentarea la medic, favorizand involuntar evolutia tumorii.

Alte manifestari care pot intra in alcatuirea tabloului clinic al cancerului de vezica urinara sunt reprezentate de:

• Disurie (urinare cu dificultate sau dureroasa)
• Nicturia (emisii nocturne de urina)
• Lombalgie (durere la partea inferioara a spatelui)
• Urinare frecventa si senzatie de golire incompleta a vezicii urinare.

Aceste manifestari clinice sunt nespecifice putand fi asociate si altor patologii cu evolutie benigna de tipul infectiilor urinare, litiazei vezicale sau vezica hiperactiva, insa in prezenta lor, este necesara prezentarea cat mai rapida la urolog pentru realizarea diagnosticului diferential.

Retentia acuta de urina (imposibiliatea de a mictiona), inapetenta, senzatia persistenta de oboseala accentuata, edemele la nivelul membrelor pelvine, durerile osoase si pierderea neintentionata in greutate constituie manifestari clinice asociate de regula stadiilor tardive de evolutie ale cancerului de vezica urinara.

Screening cancer de vezica urinara

La momentul actual nu exista teste specifice de screening pentru cancerul de vezica urinara, insa pot fi efectuate o serie de investigatii pentru depistarea precoce a patologiei la persoanele care asociaza factori de risc multipli si anume:

• Examenul sumar de urina pentru depistarea hematuriei;
• Citologie urinara (examinarea la microscop a probelor de urina);
• Cistoscopie o investigatie minim invaziva care permite vizualizarea vezicii urinare cu ajutorul unui cistoscop care se insera prin uretra;
• Recoltarea de biopsii vezicale in situatia in care cistoscopia evidentiaza existenta unei formatiuni la acest nivel;
• Ecografie vezicala;
• Dozarea de biomarkeri tumorali care pot fi efectuati din urina, cum sunt NMP22, BTA Stat, Immunocyt si UroVysion.

Diagnosticarea si stadializarea cancerului de vezica

Diagnosticul acestui tip de patologie tumorala este stabilit de catre urolog cu ajutorul cistoscopiei, investigatie minim invaziva care utilizeaza un cistoscop (echipament medical sub forma unui tub flexibil si lung prevazut cu o camera video si sursa de lumina care se introduce prin uretra), ce permite vizualizarea din interior a vezicii urinare. Cistoscopia permite prelevarea de biopsii de la nivelul formatiunilor intravezicale suspecte, in vederea examinarii fragmentelor tisulare in cadrul departamentului de anatomie patologica si determinarea particularitatilor histologice ale tumorii.

Uro CT sau urografia prin tomografie computerizata reprezinta o tehnica imagistica avansata care utilizeaza raze X pentru evaluarea intregului aparat urinar, cu ajutorul unei substante de contrast cu administrare intravenoasa. Rezonanta magnetica nucleara (RMN) cu substanta de contrast constituie o alta metoda imagistica utila pentru stabilirea diagnosticului de cancer al vezicii urinare.

Stadializarea cancerului de vezica urinara este efectuata in conformitate cu extinderea locala a formatiunii, gradul de raspandire al celulelor tumorale la nivelul corpului si dimensiunea tumorii primare dupa cum urmeaza:

• Stadiul 0 care corespunde carcinomului vezical in situ si carcinomului papilar non invaziv. In acest stadiu tumora se limiteaza la nivelul mucoasei vezicii urinare;
• Stadiul I – tumora s-a raspandit la nivelul tesutului conjuctiv de legatura, fara a include insa structurile musculare ale vezicii urinare;
• Stadiul II – in acest stadiu celulele tumorale s-au raspandit la nivelul musculaturii vezicale;
• Stadiul III – in aceasta categorie sunt incadrate tumorile avansate din punct de vedere local care implica prostata, veziculele seminale, uterul sau vaginul si/sau structurile limfatice pelvine;
• Stadiul IV – in acest stadiu celulele tumorale s-au raspandit la nivelul peretelui abdominal si/sau pelvin si al nodulilor limfatici localizati deasupra arterelor iliace comune.

Optiuni de tratament cancer de vezica urinara

Optiunile de management terapeutic pentru cancerul de vezica urinara variaza in conformitate cu stadiul de evolutie al tumorii, starea de sanatate generala a pacientului si preferintele acestuia si pot cuprinde:

• Interventie chirurgicala pentru rezectia tumorii primare si a structurilor limfatice afectate care poate fi reprezentata de: rezectie transuretrala, cistectomie partiala, cistectomie radicala;
• Radioterapie extracorporeala aplicata in monoterapie sau in completarea rezectiei chirurgicale;
• Chimioterapie sistemica sau locala intravezicala;
• Imunoterapie sistemica sau intravezicala;
• Terapie tintita care blocheaza in mod specific anumite enzime, proteine sau molecule implicate in cresterea si dezvoltarea celulelor tumorale.

Monitorizarea si recidiva in cancerul de vezica urinara

Dupa incheierea tratamentului indicat de catre oncolog/urolog, monitorizarea pe termen lung a pacientului cu vezica urinara prezervata presupune de regula:

• Efectuarea unei cistoscopii de control la fiecare 3 luni in primul an dupa tratament;
• Cistoscopii seriate la fiecare 4-6 luni pe durata celui de al doilea an si binuale sau anuale incepand cu al treilea lea an, in conformitate cu evolutia pacientului si recomandarea medicului curant;
• RMN sau CT abdominal si pelvin bianuale pentru o perioada de 2 ani.

In cazul pacientilor oncologici cistectomizati (fara vezica urinara) monitorizarea presupune efectuarea de RMN sau CT abdomino pelvin la interval de 6-12 luni in primii 2- 3 ani de la finalizarea tratamentului si ulterior anual, cu examinarea in paralel a uretrei (daca nu s-a indepartat si uretra) si prelevarea de citologii de la nivelul acesteia, pentru a depista eventuale recurente tumorale (riscul de recurenta uretrala a cancerului este de aproximativ 17%).

Riscul de recurenta este destul de crescut in cazul cancerului de vezica urinara, studiile estimand faptul ca mai mult de jumatate dintre pacienti sunt afectati dupa cum urmeaza:

• Cancerul de vezica urinara non invaziv asociaza risc de recurenta la 5 ani, care se situeaza intre 31 si 78% in conformitate cu factorii de risc asociati de catre pacient;
• Cancerul de vezica urinara de tip invaziv asociaza o rata de recidiva la 5, 10 sau chiar 15 ani de la finalizarea tratamentului tumorii primare, care poate fi cuprins intre 30 si 54%.

Rata de supravietuire si preventia cancerului de vezica urinara

Rata de supravietuire la 5 ani a pacientilor diagnosticati cu acest tip de patologie oncologica variaza in functie de caracteristicile tumorii primare dupa cum urmeaza:

• 97% dintre carcinoamele vezicale non invazive;
• 71% pentru tumorile vezicale localizate;
• 39% pentru tumorile regionale care au diseminat la nivelul organelor sau al ganglionilor limfatici pelvini;
• 8% pentru formele metastatice care implica diseminarea celulelor canceroase la nivelul altor organe ale corpului.

Sursa: www.medicover.ro