Sanatate

Vaccinurile, sistemul imunitar si protectia impotriva bolii

Vaccinurile functioneaza precum un „antrenor” al sistemului imunitar”, invatandu-l cum sa lupte impotriva bolii, in cazul in care vreodata intra in contact cu aceasta. Prin vaccinare se reduce substantial riscul de imbolnaviri grave sau de transmitere a bolii, deoarece organismul antrenat recunoaste si combate patogenul. In functie de tipul (vaccin de tip ARNm, cu vector viral, inactivate, vii attenuate, detoxificate, subunitare) si continutul vaccinului, acesta poate oferi protectie impotriva unei boli sau impotriva mai multor boli.

De asemenea, este posibila administrarea concomintenta de vaccinuri in cadrul aceleiasi consultatii medicale impotriva a diferite boli, in acord cu schemele de vaccinare atat la adulti, cat si la copii.

 

Cum functioneaza vaccinurile?

Vaccinarea protejeaza impotriva unor boli infectioase grave, care pot pune viata in pericol: gripa, difterie, tetanos, tuse convulsiva, rujeola, rubeola, oreion, boala meningococica, poliomielita.

Majoritatea vaccinurilor contin fie o forma slabita ori inactivata a virusului sau bacteriei, fie o mica parte dintr-un virus/bacterie, cunoscute sub denumirea de antigen. Antigenul respectiv va fi identificat de sistemul imun ca fiind strain, ceea ce duce la activarea celulelor imunitare si la productia de anticorpi. Ulterior, daca vreodata persoana vaccinata intra in contact cu boala impotriva careia s-a vaccinat, sistemul imun isi va aduce aminte de antigenul cu pricina, producand anticorpii potriviti si activand rapid celulele imunitare potrivite pentru a omora virusul sau bacteria.

Cat dureaza imunitatea obtinuta prin vaccinare?

Nu exista un interval de timp standard, ci depinde de vaccin. Spre exemplu:

  • Vaccinul antigripal asigura protectie pentru sezonul gripal in care s-a facut vaccinarea si se recomanda efectuarea anuala a acestuia. Spre exemplu, in Romania, in sezonul gripal 2024-2025, in componenta vaccinului s-a folosit – virus gripal (inactivat, fragmentat) din urmatoarele tulpini:
  • A/Victoria/4897/2022 (H1N1)pdm09; tulpina similara (A/Victoria/4897/2022, IVR-238)
  • A/Thailand/8/2022 (H3N2); tulpina similara (A/California/122/2022, SAN-022)
  • B/Austria/1359417/2021; tulpina similara (B/Michigan/01/2021, tip salbatic)
  • Phuket/3073/2013; tulpina similara (B/Phuket/3073/2013, tip salbatic).

In sezonul gripal 2025-2026 s-a trecut de la vaccinul tetravalent, la cel trivalent cu urmatoarele tulpini:

  • A/Victoria/4897/2022 (H1N1)pdm09; tulpina similara (A/Victoria/4897/2022, IVR-238)
  • A/Croatia/10136RV/2023 (H3N2); tulpina similara (A/Croatia/10136RV/2023, X-425A)
  • B/Austria/1359417/2021; tulpina similara (B/Michigan/01/2021, tip salbatic).

In schimb, vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) este un tip ce vaccin ce ofera protectie de lunga durata, respectarea schemei de vaccinare putand asigura inclusiv protectie pe viata.

Retine insa ca protectia oferita de unele vaccinuri poate sa scada in timp, de aceea este necesara administrarea unor doze de rapel care sa mentina nivelul de imunitate (este bine de urmarit cu medicul de familie schema de vaccinare si rapeluri – unde, cand e cazul).

Totodata, este important de subliniat faptul ca vaccinarea protejeaza atat direct persoana careia i s-a administrat vaccinul, cat si, indirect, persoanele nevaccinate din comunitate (prin imunitate de grup). Practic, este redus riscul de expunere la infectie, deoarece patogenul are dificultati in a se raspandi atunci cand majoritatea persoanelor sunt imunizate.

O noutate o reprezinta vaccinurile cu doza mare de antigene, cum este vaccinul anti-gripal dedicat persoanelor peste 60 ani. Imunitatea si capacitatea de raspuns la vaccine scad la persoanele varstnice, asa ca studiile au aratat beneficii semnificative in cazul utilizarii unui vaccine cu doza mare de antigene la acest grup populational.

Principalele tipuri de vaccinuri

  • Vaccinuri de tip ARNm – spre exemplu, vaccinul anti-COVID-19
  • Vaccinuri cu vector viral – folosite mai ales pentru COVID-19 si Ebola
  • Vaccinuri inactivate – de exemplu vaccinul poliomielitic inactivat contine virusul poliomielitic inactivat, care nu se poate multiplica, dar antreneaza sistemul imunitar, protejandu-l impotriva poliomielitei
  • Vaccinuri vii atenuate – desi tehnologia a fost utilizata prima data in 1798 contra variolei, se foloseste si astazi in vaccinuri moderne precum cele impotriva rujeolei, varicelei, febrei galbene
  • Vaccinuri detoxificate – cele mai uzuale vaccinuri detoxificate sunt cele utilizate impotriva tetanosului si a difteriei
  • Vaccinuri subunitare – de exemple cele folosite impotriva papilomavirusului uman (HPV) si a hepatitei B.

Conform Portalului European de Informatii despre Vaccinare, pe langa unul sau mai multi antigeni, in vaccin pot fi adaugate si alte componente cu scopul de a contribui la mentinerea stabilitatii si eficacitatii vaccinului:

  • Stabilizatori: pentru mentinerea stabilitatii componentelor vaccinului;
  • Adjuvanti: pentru imbunatatirea raspunsului imun la vaccin, facandu-l mai puternic, mai rapid si mai sustinut in timp – un exemplu in acest sens este aluminiul;
  • Excipienti: componente inactive, de exemplu apa sau clorura de sodiu (sare), precum si conservanti sau stabilizatori care ajuta vaccinul sa nu-si schimbe proprietatile in timpul depozitarii si sa ramana activ.

Mai multe informatii cu privire la eficacitatea vaccinurilor, aprobarea acestora la nivelul Uniunii Europene si beneficiile vaccinarii puteti consulta pe website-ul vaccination-info.europa.eu/ro/despre-vaccinuri

Sursa: www.medicover.ro

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button