Microbiota intestinala, cunoscuta si sub denumirea de microbiom, constituie totalitatea microorganismelor simbiotice comensale sau patogene care rezida in intestin. Microbiota intestinala este alcatuita din diverse specii de microorganisme ce includ bacterii, drojdii si virusuri care contribuie la mentinerea capacitatii de aparare a organismului si asigura buna desfasurare a proceselor metabolice la nivelul intregului organism. Afla mai multe despre microbiom si despre protectia organismului impotriva infectiilor

Despre bacteriile bune din intestin

Tractul gastrointestinal al omului contine peste 100 de trilioane de microorganisme, care cuprind peste 500 de specii bacteriene distincte. Compozitia microbiotei intestinale nu este uniforma si variaza de-a lungul tractului digestiv, stomacul si intestinul subtire continand, de regula, mai putine specii bacteriene datorita mediului acid de la acest nivel si, respectiv, a concentratiei crescute de acizi biliari si a tranzitului accelerat din prima portiune a tractului digestiv.

Cele mai multe microorganisme sunt regasite la nivelul colonului, densitatea acestora putand ajunge pana la 1012/ gram de continut intestinal, acest fapt datorandu-se tranzitului mai lent si al pH-ului mai putin acid sau neutru de la acest nivel.

Varsta constituie un alt factor cu influenta majora asupra abundentei si diversitatii microbiotei intestinale. Prematurii si nou-nascutii prin cezariana prezinta, de obeicei, o microbiota mai putin diversificata datorita imaturitatii tractului digestiv, necesitatii de spitalizare prelungita dupa nastere, hranirea parenterala, administrarea de antibiotice in scop terapeutic si absenta pasajului prin canalul cervical al mamei in momentul nasterii. Contactul cu mucoasa vaginala maternala contribuie la dezvoltarea optima a microbiotei nou-nascutului prin transferul de Lactobacillus, Prevotella si Sneathia (in timpul nasterii naturale).

Diversitatea microbiotei creste odata cu inaintarea in varsta a sugarului, la momentul actual fiind considerat ca in jurul varstei de 3 ani aceasta devine similara cu cea intalnita in cazul adultului.

Dupa varsta de 70 de ani insa, microbiota este afectata de o serie de schimbari fiziologice care, de regula, genereaza o diminuare a capacitatii de absorbtie a nutrientilor alimentari si asociaza o scadere a capacitatii de functionare a sistemului imun.

Alimentatia la san a sugarului promoveaza dezvoltarea corespunzatoare a microbiotei intestinale datorita lactoferinei si oligozaharidelor specifice continute de catre laptele matern. Sugarii care au fost hraniti preponderent cu formule de lapte prezinta o microbiota alcatuita in principal din E.coli, Bacteroides si C.difficile, spre deosebire de cei hraniti cu lapte matern care prezinta specii benefice de Bifidobacterium spp. si Lactobacilli spp.

Diversificarea sugarului afecteaza compozitia si abundenta microbiotei intestinale, introducerea de alimente bogate in fibre si carbohidrati, cauzand o crestere a microorganismelor benefice de tipul Firmicutes si Prevotella, in timp ce alimentele de provenienta animala cresc bacteriile de tipul Bacteroides.

Compozitia si abundenta microbiotei intestinale variaza si in functie de o serie de factori externi care fac referire la la etnicitate, gradul de activitate fizica, indexul de masa corporala si anumite obiceiuri culturale specifice in functie de diverse populatii.

Flora intestinala si sistemul imunitar

Principalele functii indeplinite de catre flora lactobacilara intestinala se refera la:

• Capacitatea de initiere al unui raspuns imun adaptativ si innascut din partea organismului, prin recunoasterea si legarea specifica a receptorilor exprimati la suprafata celulelor imune si al celor care intra in alcatuirea epiteliului intestinal, reglarea functiei limfocitelor T si activarea celulelor prezentatoare de antigen de tipul celulelor dendritice si a macrofagelor;
• Inhibarea dezvoltarii bacteriilor patogene prin competitionarea cu acestea la nivel de resurse;
• Distrugerea bacteriilor patogene prin capacitatea de a sintetiza butirat care rezulta dupa fermentarea carbohidratilor;
• Prevenirea apoptozei celulelor epiteliale care intra in alcatuirea mucoasei intestinale cu rol de bariera, prin capacitatea lactobacililor de a sintetiza proteine solubile;
• Capacitatea de a sintetiza substante specifice capabile de a inactiva patogenii prin modificarea pH-ului intestinal si prin mentinerea integritatii mucoasei intestinale.

Specii si tulpini de Lactobacillus

Incepand cu luna martie 2020, cele 261 de specii de Lactobacillacae au fost clasificate in 25 de genuri, regasite in mod uzual la nivel intestinal fiind:

• acidophilus
• brevis
• casei
• delbrueckii subsp. Bulgaricus
• delbrueckii subsp. Lactis
• fermentum
• gasseri
• helveticus
• johnsonii
• paracasei subsp. Paracasei
• plantarum
• reuteri
• rhamnosus.

Surse Lactobacillus

Principalele surse alimentare de lactobacili sunt reprezentate de preparatele obtinute prin fermentare si includ:

• Kefirul
• Laptele batut
• Iaurtul
• Lapte acidofil
• Anumite tipuri de branza maturata (cheddar, cottage)
• Kimchi
• Varza murata
• Castraveti/gogosari murati
• Masline in saramura
• Miso (pasta fermentata din soia si/sau orez)
• Tempeh (soia fermentata)
• Sparanghelul, anghinarea, usturoiul, bananele si otetul de mere, reprezinta alte surse de lactobacili care pot fi integrate cu usurinta in alimentatia zilnica pentru mentinerea sanatatii tractului digestiv si imunitar.

Probioticele pot fi administrate si sub forma de capsule, tablete sau pulberi, in cazul in care exista o toleranta scazuta la gustul de alimente fermentate, insa se recomanda administrarea acestora in conformitate cu indrumarea medicului curant sau al unui dietetician.

Administrarea probioticelor

Datorita rolului lor antiiflamator si al capacitatii de modulare a raspunsului imun, probioticele pot fi recomandate de catre medicul curant (gastroenterolog, oncolog, nutritionist, pediatru, de familie) pacientilor diagnosticati cu sindrom diareic cauzat de administrarea de antibiotice, dupa chimioterapie sau radioterapie, celor cu sindrom de intestin iritabil, colita ulcerativa, infectii cauzate de H.pylori sau pentru ameliorarea colicilor la sugari.

Refacerea florei intestinale dupa finalizarea tratamentului antibiotic poate dura intre cateva zile si cateva saptamani si este influentata in proportie majora de calitatea dietei alimentare a persoanei in cauza. O dieta bogata in grasimi si zahar cu deficit de fibre alimentare afecteaza in sens negativ microbiota intestinala, ingreunand refacerea acesteia.

Beneficiile Lactobacillus

Lactobacilii protejeaza bariera de aparare de la nivelul intestinului de actiunea factorilor de agresiune prin stimularea sintezei de mucus, a substantelor specifice cu rol antimicrobian (bacteriocine si peroxid de hidrogen), modularea raspunsului imun innascut si adaptativ si prevenirea aderentei patogenilor prin competitionarea cu acestia la nivelul situsurilor de legare specifice.

Studiile demonstreaza faptul ca probioticele cu aport crescut de lactobacili inhiba cu succes dezvoltarea bacteriilor patogene de tipul C. difficile and C. perfringens, Campylobacter jejuni, S. Enteritidis, E. coli, Staphylococcus aureus, and Yersinia si nu numai.

Microbiota intestinala constituie un ecosistem aflat in permanenta schimbare ce poate fi influentat in sens negativ de stilul de viata necorespunzator, care implica si NU se limiteaza la un regim alimentar dezechilibrat, stres, administrarea prelungita si/sau frecventa in scop terapeutic de antibiotice. Sustinerea sanatatii digestive asigura buna functionare a sistemului imunitar si metabolic, previne aparitia patologiilor inflamatorii si nu in ultimul rand detine un rol esential in mentinerea sanatatii creierului, prevenind aparitia tulburarilor de comportament.

Sursa: www.medicover.ro