Arsura gastrica se limiteaza la nivelul stomacului si nu prezinta tendinta de extindere la nivel esofagian, fiind mai frecvent asociata dispepsiei functionale, intolerantelor alimentare, ulcerului gastric si/sau duodenal, infectiilor cu H.pylori sau administrarii anumitor clase de substante medicamentoase.

Arsuri la stomac dupa masa

• Arsurile gastrice postprandiale se pot datora intolerantelor la diferite tipuri de alimente care pot include lactoza, gluten, ciocolata, vinete, ardei gras, rosii, otet sau alcool.
• Preparatele picante asezonate cu piper, boia, ardei, chilli, hrean, cele bogate in grasimi, rantasul, dressingurile pentru salata si consumul de dulciuri a jeun (pe stomacul gol) constituie alte cauze de aparitie a pirozisului.

In majoritatea situatiilor, acest tip de preparate nesanatoase sunt suficiente pentru a genera disconfort gastric, insa exista si cazuri in care manifestarile clinice datorate unei leziuni sau afectiuni digestive de fond sunt accentuate de regimul alimentar necorespunzator.

Alimente care calmeaza arsurile la stomac

Principalele tipuri de alimente care pot ameliora arsurile gastrice includ:

• Cerealele integrale de tipul ovazului, cuscus-ului si orezului brun
• Legumele radacinoase de tipul cartofilor, morcovilor si sfeclei de zahar
• Legumele verzi asa cum sunt sparanghelul, broccoliul si fasolea verde.

Alaturi de acestea, consumul de alimente alcaline (cu pH ridicat peste 6) amelioreaza disconfortul gastric generat de arsuri si se refera la includerea bananelor, pepenelui, conopidei, feniculului si nucilor in alimentatia zilnica.

Alimentele bogate in apa pot ameliora arsurile gastrice prin diluarea continutului acid al stomacului si se refera in principal la telina, castravete, salata verde, pepene si ceaiuri naturale (fara indulcitori si alti conservanti).

Arsuri in sarcina

Pe durata perioadei de sarcina, arsurile gastrice sunt cauzate de fluctuatiile hormonale fiziologice ale progesteronului care au ca efect relaxarea sfincterului esofagian si pot favoriza ascensionarea retrograda a continutului gastric acid cu aparitia pirozisului. In plus, progesteronul incetineste procesele digestive de la nivelul stomacului si implicit golirea acestuia, cu crestera aciditatii la nivel gastric asociata stagnarii alimentelor. Nu in ultimul rand, cresterea in dimensiuni a uterului gravid genereaza ascensionarea fiziologica a muschiului diafragm, a cardiei si stomacului prin exercitarea unei presiuni constante asupra acestor structuri anatomice, cu afectarea proceselor digestive si aparitia pirozisului.

Principala modalitate de ameliorare a disconfortului gastric in timpul sarcinii este reprezentata de schimbarea alimentatiei care consta in evitarea preparatelor picante, gatite prin prajire in ulei incins sau grasime si consumul cu moderatie al citricelor si al ciocolatei.

Pe durata sarcinii, alimentatia trebuie sa fie divizata in mai multe portii de dimensiuni reduse pentru a facilita procesele de digestie care pot fi afectate tranzitoriu pe fondul modificarilor fiziologice asociate acestei perioade specifice. La fel de utila poate fi si recomandarea referitoare la evitarea decubitului dorsal sau lateral (culcat pe spate sau pe o parte) dupa masa pentru a preveni refluxul gastric.

Arsuri gastrice – cauze si factori de risc

Principalele mecanisme fiziopatologice implicate in aparitia arsurilor gastrice se refera la presiunea scazuta a sfincterului esofagian, hernia hiatala, intarzierea golirii gastrice si cresterea presiunii abdominale (sarcina, ascita, hepato-spleno megalie) care genereaza disfunctia sfincterului esofagian inferior.

Cauzele functionale ale pirozisului sunt reprezentate in principal de:

• Boala de reflux gastroesofagian
• Dispepsia functionala
• Stresul psihic prelungit
• Consumul de alimente cu efect iritant asupra mucoasei gastrice.

Cauzele organice care genereaza aparitia pirozisului se refera la:

• Gastrita acuta sau cronica
• Ulcerul gastric sau duodenal
• Hernia hiatala
• Neoplasmul gastric sau esofagian
• Infectia cu H.pylori
• Administrarea in scop terapeutic a anumitor clase de medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene, corticosteroizi).

Principalii factori de risc care predispun la aparitia pirozisului se refera la alimentatia necorespunzatoare, consumul de cafea si bauturi carbogazoase, fumatul, obezitatea si perioada de sarcina.

Simptome asociate pirozisului

Manifestarile clinice care pot insoti pirozisul variaza in functie de cauzele care ii genereaza aparitia si pot include:

• Eructatii, greata si senzatie de balonare sau prea plin dupa masa in cazul ulcerului gastric
• Inapetenta, pierdere ponderala neintentionata, halena (respiratie urat mirositoare), eructatii si senzatie de greata in cazul infectiilor cu H.pylori
• Senzatie de plenitudine postprandiala (dupa masa), pierdere neintentionata in greutate, senzatie de greata, varsaturi, oboseala nejustificata, hematemeza (varsaturi in zat de cafea) sau melena care apar in cazul neoplasmelor gastrice
• Durere toracica, senzatie de greata, regurgitatia alimentelor si a sucului gastric, varsaturi, senzatie de plenitudine si satietate precoce in timpul mesei si disfagie in cazul herniilor hiatale.

Pierderea ponderala neintentionata, varsaturile in zat de cafea (sange digerat), melena (scaun negru si lucios ca pacura), disfagia (dificultatea de a inghiti) si durerea in piept care insotesc pirozisul recurent, necesita prezentarea cat mai rapida la medicul gastroeneterolog in vederea efectuarii de investigatii pentru identificarea etiologiei care determina aparitia acestor manifestari.

Diagnosticarea afectiunilor gastrice

Legat de diagnosticarea afectiunilor gastrice (si implicit al pirozisului) – diagnosticul etiologic al pirozisului este stabilit de catre medicul gastroeneterolog cu ajutorul investigatiilor imagistice care, de regula, includ:

• Endoscopia digestiva superioara
• Ecografia abdominala.

Investigatiile functionale care pot fi recomandate de catre specialist pentru identificarea cauzelor patologice care genereaza pirozisul includ:

• Manometria esofagiana (procedura pentru evaluarea motilitatii esofagului care masoara presiunile si tiparele de contractie ale musculaturii)-pentru diagnosticarea acalaziei, herniei hiatale si bolii de reflux gastroesofagian alaturi de pH metria esofagiana de 24 de ore.

Identificarea infectiilor cauzate de H.pylori poate fi realizata atat prin teste de laborator specifice din ser sau din materii fecale, cat si prin testul de respiratie cu uree.

Tratament arsuri la stomac

Tratamentul medicamentos al pirozisului se efectueaza in conformitate cu indicatiile medicului gastroenterolog si poate implica administrarea de antiacide, blocanti de receptori histaminici de tip H2, inhibitori ai pompei de protoni si antibiotice pentru eradicarea infectiilor cauzate de H.pylori.

Este foarte important de mentionat faptul ca administrarea neavizata pe termen lung a medicatiei antiacide poate afecta in sens negativ digestia alimentara, cauzand aparitia dezechilibrelor in organism datorate absorbtiei deficitare de nutrienti esentiali, care in mod fiziologic are loc in conditii de pH gastric acid.

Administrarea pe termen lung a preparatelor antiacide poate cauza deficit de vitamina B12, magneziu si fier si poate genera aparitia unui sindrom anemic sever. Efectele secundare cel mai frecvent intalnite in cazul administrarii prelungite a medicatiei antiacide includ sindromul diareic, constipatia sau reflux acid de rebound la intreruperea brusca a tratamentului.

Remedii arsuri gastrice

Ameliorarea arsurilor gastrice cu ceaiuri de plante si apa cu bicarbonat de sodiu poate masca evolutia unei patologii de fond de sine statatoare, favorizand aparitia complicatiilor pe termen lung si scurt care odata cu trecerea timpului, pot fi mai dificil de abordat din perspectiva medicala si/sau chirurgicala.

Complicatii medicale asociate pirozisului

Ignorarea pirozisului poate favoriza agravarea patologiei pe fondul careia se manifesta cu aparitia complicatiilor severe, dificil de manageriat din punct de vedere medical.

• Boala de reflux gastroesofagian netratata cauzeaza aparitia de leziuni ireversibile precancerigene la nivelul esofagului cunoscute sub denumirea de esofag Barret
• Herniile hiatale se pot strangula fiind mai dificil de corectat chirurgical
• Ulcerele gastrice pot evolua nefavorabil cu perforatia mucoasei gastrice si peritonita.

Neoplaziile gastrice care asociaza pirozis pot evolua nefavorabil cu deficit nutritional si anemie severa sau pot metastaza cu aparitia tumorilor secundare care limiteaza optiunile terapeutice ale pacientului oncologic.

Consumul moderat de alcool, evitarea alimentelor picante, a celor supraprocesate si bogate in grasimi, a dulciurilor si bauturilor carbogazoase previne aparitia pirozisului atat prin diminuarea efectului iritant al acestor alimente asupra mucoasei gastrice, cat si prin mentinerea unei greutati corporale adecvate si evitarea cresterii presiunii abdominale.  

Igienizarea corecta a tacamurilor, paharelor si canilor si evitarea utilizarii la comun a veselei cu alte persoane, previne transmiterea infectiilor cauzate de H.pylori atat la nivel de colectiv, cat si in familie. Respectarea indicatiilor medicului gastroeneterolog referitoare la durata tratamentului antibiotic pentru H.pylori diminueaza riscul de recidiva al infectiei si al pirozisului asociat acesteia.

Sursa:www.medicover.ro