Ne pregătim pentru marele lockdown. Am intrat în orele de antrenament pregătind lovitura de grație, pe care unii o apreciază ca fiind lovitura atomică pentru virusul care ne-a scos la raport din noi înșine, de aproape un an de zile.
Suntem practic puși în subordinea lui Covid-19, fiind practic târâți prin tranșeele acestui război nedrept și neașteptat, declanșat împotriva vieții cu orice preț. Nu contează mărirea, nu contează nici o altă prețuire din biografia victimei, contează doar viața ce trebuie pur și simplu răpusă, spulberată, măcelărită – să aibă de jur împrejurul ei un tablou hidos al țâșnirii sângelui de neoprit.
Nu putem să ignorăm această imagine obsedantă și greu de înțeles. Să fie cineva sau ceva care să se lupte cu viața până la moarte? Să fie un nevăzut de virus care să ne pună în poziția genunchiului pe aorta și să ne apese, să ne apese, să ne apese… până când respirația să nu ne mai ajute să fim verticali, să ne construim viața din această poziție perpendiculară pe situație, eliberându-se orizontala cu urechea pusă la firul ierbii.
Lupta exterioară din această pandemie ne pune în situații greu de monitorizat atâta timp cât nimeni nu este calificat în lupta cu Covid-19, neștiindu-i subtilitățile comportamentului, în varii condiții despre care se pare că nu este suficientă doar identificarea și, iată că, ”peste noapte”, apare un aliat incredibil în această luptă inegală în marea surpriză numită vaccin anticovid, cucerie a științei care a apărut în timp ce Donald Trump se zvârcolește în rănile pricinuite de fulgerătoarea victorie prezidențială a lui Joe Biden.
În România, o fotografie făcută la zi ne dă voie să ne trezim la realitate și chiar să ne minunăm dacă tot ceea ce este supus scrierii este purul adevăr.
Circulația pe timpul nopții este restricționată, angajații din companii trebuie să treacă la munca de acasă, iar portul măștii este obligatoriu peste tot în tară.
România va intra într-o nouă perioadă de carantină, de data aceasta una parțiala, pe fondul evoluției puternice a cazurilor de COVID-19. Președintele Klaus Iohannis a spus, joi, în deschiderea ședinței de guvern că sunt necesare măsuri restrictive „mai ferme“ pentru prevenirea răspândirii COVID-19.
Astfel, circulația pe timpul nopții este restricționată, toate școlile vor trece la predarea în mediul online, angajații trebuie să treacă la munca de acasă, acolo unde se poate, iar piețele şi târgurile se vor închide.
„Angajații din public și din privat trebuie să treacă la tele muncă peste tot unde este posibil. Magazinele trebuie să fie închise seara cel târziu la ora 21.00, circulația trebuie restricționată. Târgurile și piețele trebuie închise, iar portul măștii să devină obligatoriu peste tot în țara“, spunea Klaus Iohannis.
Aceste măsuri restrictive se vor aplica pe o perioadă de 30 de zile, urmând ca la finalul acestei perioade, în funcție de evoluția situației epidemiologice, să se hotărască eliminarea sau modificarea lor.
Închiderea școlilor este o măsură care a stârnit multe reacții atât din partea părinților, reprezentanților elevilor, cât şi din partea organizațiilor care militează pentru drepturile copiilor.
Astfel, circa 47,2% dintre părinti consideră că închiderea școlilor nu este una bună pentru sistemul de educație, iar 45,2% dintre ei consideră această decizie ca fiind una necesară, conform unui sondaj al Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți (FNAP).
„Având în vedere rezultatele obținute, FNAP consideră că educația trebuie să primeze, în orice formă ar fi desfășurată, dar ne pierzând din vedere inegalitățile care vor apărea în ceea ce privește accesul la educație al copiilor aflați în medii defavorizate și recuperarea decalajelor educationale inerente perioadei pe care o traversăm“, transmite Federaţia Naţională a Părinţilor.
De asemenea, 50,7% dintre părinți nu cred că există o relație de cauzalitate între deschiderea unităţilor de învăţământ şi creşterea numărului de infectări cu COVID-19. Circa 28,1% dintre ei cred că deschiderea unităților de învățământ a dus la creșterea numărului de infectări, iar 21,2% nu ştiu dacă există o legătură de cauzalitate.
La întrebarea despre măsurile care ar trebui luate de autorități pentru a elimina inechităţile apărute în educaţie din cauza COVID-19, 63,8% părinţii sunt de părere că dotarea unităţilor de învăţământ cu laptopuri/tablete pentru elevi şi cadrele didactice ar trebui să primeze.
Sondajul FNAP a fost realizat în perioada 2-5 noiembrie, pe un eșantion de 95.224 de respondenți din București – 31%, Braşov – 17.4%, Arad – 12.9%, Teleorman – 8.2%, Mureş – 7.4%, Iaşi – 5.2%, Neamţ – 4.8%.
Consiliul Naţional al Elevilor nu este de acord cu propunerea preşedintelui Iohannis, subliniind că multe unităţi de învăţământ din România se află în comunităţi în care rata de transmitere a COVID-19 este cu mult sub incidenţa de 3 la 1.000 de locuitori.
„Considerăm că propunerea președintelui României este una nefundamentată la momentul de fața. Traversăm, cu siguranță, o perioadă de criză, însă e important să ținem minte faptul că școala reprezintă una dintre instituțiile care stau la baza societăţii noastre“, a declarat Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
Organizaţia World Vision România crede că decizia autorităților de a trece întreg sistemul de învăţământ în online, la doar două luni de la începerea şcolii în cele trei scenarii de funcţionare, dar fără nicio soluție la problemele sistemului semnalate încă din martie 2020, va duce la sacrificarea educaţiei unei întregi generaţii de elevi. World Vision România spune că, astfel, dreptul tuturor copiilor de a avea acces la educație este încălcat.
„În mediul rural, școala online este în continuare o utopie. Conform studiilor World Vision România, 40% dintre copiii din mediul rural nu au participat la școala online în prima perioadă a restricțiilor, iar în unu din trei sate în care World Vision România activează există zone cu semnal slab sau inexistent, lucru care îi afectează direct pe elevii care fac eforturi să-și continue studiile“.
Iată ce a ajuns una din prioritățile naționale, educația, pe timp de pandemie. Această surclasare pe agenda de lucru a actualei puteri spune multe, fără a ne mai folosi de cuvinte.
ADI CRISTI
