Ochii tăi verzi
sunt atât de mari încât
pot să cuprindă marea
marea verde și îndepărtată
lângă care mai rămâne loc de o lacrimă
sau de o frunză
care și-a amânat căderea
pentru clipa aceasta în care
încerc să te vrăjesc
cum altădată vrăjitoarele reușeau
să scoată sufletul sub formă de pasăre
când tu strigai: Uite o pasăre!
Uite o pasăre! – ce seamănă
sufletului meu vrăjit!
Uite o pasăre cu tot cu vânător!
Uite un suflet atins
ca o frunză căzătoare
ca o zăpadă adunată în urma fulgului nins.
de neatins.
ADI CRISTI
