Euclid Tsakalotos, noul ministru elen de Finanțe, a declarat pentru Financial Times (FT) că ‘nu vede niciun motiv’ pentru care Grecia nu ar reveni pe creștere, transmite Reuters. Oficialul se așteaptă ca revizuirea reformelor economice de către creditorii internaționali să fie efectuată până la sfârșitul lunii noiembrie iar dacă verdictul va fi pozitiv, Grecia va putea începe negocierile privind recapitalizarea băncilor și atenuarea poverii datoriei. Recapitalizarea băncilor ar trebui finalizată înainte de 30 decembrie 2015, susțin analiștii, deoarece există riscul propagării efectelor negative asupra economiei și în 2016. Cel de-al treilea acord de asistență financiară prevede că Parlamentul de la Atena trebuie să aprobe până în 15 octombrie noul cadru legislativ privind recapitalizarea băncilor, pentru ca proiectul de lege să fie în concordanță cu operațiunile Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) — principalul acționar al băncilor elene — și noua directivă europeană privind întărirea sistemului bancar. O sumă de 10 — 25 de miliarde de euro din ultimul program de asistență acordat Greciei de creditorii internaționali, în valoare de 86 de miliarde de euro, a fost alocată pentru recapitalizarea băncilor elene până la finele acestui an. În prezent, necesitățile de capital ale primelor patru bănci grecești, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank și Alpha Bank, sunt evaluate de Banca Centrală Europeană, procedura fiind așteptată să se încheie până la finele lunii octombrie.
Creditorii internaționali vor ca autoritățile de la Atena să implementeze până la sfârșitul anului măsuri de ‘bail-in’ pentru băncile din Grecia. La 1 ianuarie 2015, în Grecia și în restul statelor membre ale Uniunii Europene a intrat în vigoare o lege de implementare a Directivei privind redresarea și rezoluția bancară, care prevede, printre altele, constituirea unui fond de rezoluție în care băncile trebuie să contribuie cu o sumă reprezentând 1% din valoarea depozitelor garantate, într-un termen de 10 ani. La aceste sume se adaugă măsurile de bail-in, precum confiscarea depozitelor negarantate de peste 100.000 de euro, care vor face posibilă salvarea unei bănci în dificultate exclusiv din fondurile investitorilor privați fără a se apela la fondurile publice, cum s-a întâmplat până acum. Este important ca Executivul să înceapă reformele până în octombrie, pentru a debloca tranșa de trei miliarde de euro anunțată în august, a declarat Tsakalotos pentru FT. Acesta a adăugat că trebuie luate măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale. ‘Va fi un aspect central al politicilor noastre (combaterea evaziunii fiscale), care va determina succesul Guvernului, deoarece este singurul mod în care cetățenii eleni vor accepta măsurile dificile care arată că suntem toți în aceeași barcă’, a afirmat Tsakalotos. Grecia a evitat luna trecută intrarea în incapacitate de plată după ce a primit un nou program de asistență internațională, cel de-al treilea. În cadrul Mecanismului european de stabilitate (MES) — ‘zidul de protecție’ al finanțelor Europei, înființat în 2012 drept răspuns la criza financiară globală — se va putea aloca Greciei, în următorii trei ani, o sumă maximă de 86 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, cu condiția ca autoritățile elene să pună în aplicare reforme menite să rezolve dificultățile fundamentale cu care se confruntă economia și societatea Greciei. Conform datelor Eurostat, la sfârșitul primului trimestru din 2015, cel mai ridicat nivel al datoriei guvernamentale din UE se înregistra în Grecia — 168,8% din PIB. Germania, cel mai mare contributor european la ajutorul acordat Greciei, se opune vehement unei eventuale ștergeri a datoriilor Greciei chiar dacă un studiu al Fondului Monetar Internațional arată că Grecia ar avea nevoie de o diminuare a poverii datoriei mai mare decât ceea ce au analizat până acum guvernele europene. Întrebat recent despre opțiunea extinderii scadenței împrumuturilor Greciei, purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Finanțe, Martin Jaeger, a răspuns că din punct de vedere tehnic această opțiune există și ar putea fi luată în considerare. ‘Însă aceasta nu va fi o soluție dacă duce la o reducere semnificativă a valorii datoriei deoarece la final aceasta nu ar fi altceva decât o ștergere pe ocolite a datoriei’, a spus Martin Jaeger
