Numărul companiilor intrate în insolvenţă în ultimul an este în scădere, însă impactul acestora asupra economiei este mai important prin efectul de domino creat, potrivit unei analize efectuată de compania CITR, specializată pe piaţa de insolvenţă.”Analizând situaţia financiară a companiilor din România ce au o cerere de insolvenţă depusă, am realizat că este vorba despre multe companii medii şi mari, companii ce generează venituri importante la bugetul de stat, angajează multe persoane şi care sunt responsabile pentru alte business-uri pe orizontală şi pe verticală. Problemele lor financiare sau eventuala lor stare de insolvenţă ar afecta mai multe companii prin efectul de domino decât multitudinea de companii mici ce au intrat în insolvenţă la începutul crizei financiare. Deşi statisticile par încurajatoare prin scăderea numărului insolvenţelor, credem că motivele de îngrijorare rămân, prin dimensiunea efectului acestora”, a declarat Andreea Cionca-Anghelof, asociat coordonator CITR.Potrivit datelor ONRC, în perioada ianuarie-iulie 2015 numărul companiilor care au intrat în insolvenţă a scăzut cu 56,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.Aproape 230 de companii cu active de peste un milion de euro fiecare aveau cel puţin câte o cerere de deschidere a procedurii de insovenţă depusă la finalulul lunii august 2015.Aceste companii au avut cifre de afaceri de 5,4 miliarde de euro în 2014 (aproximativ 3,6% din PIB), au circa 55.000 salariaţi (echivalentul numărului de salariaţi din întreg sistemul
bancar românesc) şi înregistrau, la finalul anului 2014, datorii totale de 4,87 miliarde de euro (3,2% din PIB), dintre care 0,35 miliarde de euro către ANAF, conform CITR.Pe de altă parte, marii contribuabili datorau bugetului de stat 10,5 miliarde de euro la finalul lunii iunie 2015, cu circa 25% mai mult decât în urmă cu un an.”1,4 miliarde de euro nu fuseseră încasaţi la scadenţă la sfârşitul lunii iulie 2015, din cauza lipsei de lichidităţi a companiilor ce iniţiaseră plata prin bilete la ordin, cecuri etc. (refuzuri la plată cu instrumente de debit). Suma neîncasată este cu 35% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, deşi numărul operaţiunilor refuzate la plată a scăzut cu 25%. Suma medie refuzată la plată a crescut cu 79%, de la 15.100 euro la 27.200 euro”, arată CITR.În ultimul an, în ciuda scăderii numărului refuzurilor la plată, a crescut valoarea sumelor neacoperite de numerar, ceea ce arată că unele societăţi nu încasează sume din ce în ce mai mari, ceea ce le-ar putea ridica probleme de lichidităţi pe termen mediu, notează compania.”Având în vedere creşterea sumei medii a refuzurilor la plată, tragem concluzia că refuzurile la plată sunt făcute de companii mari, în consecinţă, ele sunt cele care nu încasează sumele datorate. Ceea ce vine ca un argument în plus pentru concluzia analizei noastre că societăţile medii şi mari sunt cele care încep să resimtă probleme de cashflow, lichiditate şi, în consecinţă, se confruntă cu situaţii de îndatorare şi supraîndatorare”, a mai spus Cionca-Anghelof.Cele mai afectate domenii sunt, în ordine, construcţiile, industria, serviciile şi comerţul.
