Din punct de vedere al legislaţiei din administraţia publică, regimul juridic aplicabil Preşedintelui CJ este diferit de cel aplicabil unui Primar La data de 6 iulie 2015, a fost emis Ordinul Prefectului nr. 170/2015, prin care s-a prelungit starea de suspendare a primarului municipiului Iaşi, motivat de instituirea de către instanţă a măsurii preventive a controlului judiciar, cu interdicţia exercitării funcţiei de primar. Temeiul legal pentru această soluţie l-a constituit art. 17(4), corelat cu art. 11(2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Aceste dispoziţii legale reglementează suspendarea unui primar aflat în situaţia de imposibilitate a exercitării mandatului. Odată aplicată măsura suspendării primarului municipiului Iaşi, în temeiul articolului 17(4) din Legea 393/2004, s-a pus imediat problema tratamentului identic şi simetric pe care ar trebui să-l aplicăm şi Preşedintelui CJ, aflat exact în aceeaşi situaţie juridică personală (control judiciar cu interzicerea exercitării funcţiei). Din consultarea actelor normative în vigoare, după modificarea acestora prin Legea 115/2015, constatăm că Legea 215/2001 a administraţiei publice locale şi, respectiv, Legea 393/2004 privind statutul aleşilor locali, nu oferă în cazul preşedintelui CJ soluţii similare cu cele aplicabile primarului, în situaţia imposibilităţii exercitării atribuţiilor. Cele două acte normative au fost reconsiderate de către Legea nr. 115/2015 în privinţa Preşedintelui CJ, din perspectiva nou adoptată a mecanismului de alegere indirectă, astfel încât au fost eliminate similitudinile existente în legislaţia precedentă, care ofereau tratament general identic între primar şi preşedintele CJ, ambii fiind aleşi uninominal, prin vot direct. Prin urmare, ne aflăm în următoarea situaţie: Din punct de vedere al stării juridice personale, cele două speţe sunt perfectü identice (şi primarul, şi preşedintele CJ au dispusă măsura controlului judiciar cu interzicerea exercitării funcţiei de demnitate publică locală) Din punct de vedere al modului de naştere a mandatului, cele două speţe suntü identice, ambii fiind aleşi uninominal, prin vot direct Din punct de vedere al textului legii, în cazul preşedintelui CJ, situaţiaü imposibilităţii exercitării atribuţiilor nu are prevăzută rezolvarea modului de suspendare în mod similar cu cea prevăzută, doar pentru primar, în art. 17(4) din Legea 393/2004.
Variantele posibile de interpretare a legii sunt următoarele: a) Având în vedere că actuala formă în vigoare a legilor 215/2001 şi 393/2004 seü referă la un preşedinte al consiliului judeţean ales prin vot indirect, potrivit L115/2015, dar că, în fapt, avem un mandat în curs, generat în 2012 prin vot direct uninominal, urmează a se aplica şi în cazul preşedintelui CJ acelaşi tratament juridic prevăzut pentru primar, chiar fără a avea un text de lege explicit, în considerarea faptului că alegerea preşedintelui CJ s-a făcut anterior noilor prevederi legale, într-un mod identic şi simetric cu alegerea primarului, respectiv tot prin vot direct şi uninominal. Această interpretare implică suspendarea şi pentru preşedintele CJ; sau b) Având în vedere că actuala formă, revizuită, a legilor 215/2001 şi 393/2004 este înü vigoare şi că acestea operează de plin drept, fără ca Legea 115/2015 să fi prevăzut măsuri tranzitorii sau prorogări privind termenele de intrare în vigoare ale unor dispoziţii, urmează să fie aplicate dispoziţiile legale aşa cum sunt acestea în vigoare, fără nici o interpretare legată de modul de naştere a mandatului. Această interpretare implică neaplicarea suspendării pentru preşedintele CJ În raport cu această situaţie asimetrică, am solicitat de la ministerul coordonator al Instituţiilor Prefectului o opinie cu privire la modul de interpretare corectă a legii. În urma analizei aprofundate a legislaţiei specifice administraţiei publice locale, atât de către colectivul juridic din Instituţia Prefectului judeţului Iaşi, cât şi de către specialiştii din Direcţia Generală Juridică din minister, s-a concluzionat fără echivoc faptul că dispoziţiile legale aflate în vigoare (legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi legea privind statutul aleşilor locali nr. 393/2004, ambele în forma revizuită prin legea 115/2015) sunt de strictă interpretare, neputând fi aplicate prin similitudine sau în altă interpretare decât acolo unde legiuitorul a prevăzut aceasta în mod expres. Prin urmare, nu există niciun temei legal pentru suspendarea preşedintelui CJ, în alte cazuri decât cele strict menţionate în lege (arest preventiv sau arest la domiciliu) chiar dacă în cazul unui primar aflat în aceeaşi situaţie legea prevede soluţia suspendării. Instituţia Prefectului, chemată prin lege să vegheze la deplina legalitate a activităţii administraţiei publice locale, are drept obiectiv respectarea riguroasă a legii, aşa cum este aceasta scrisă, indiferent de numele persoanei, apartenenţa politică a acesteia sau alte considerente de această natură. Dacă există, în textul legii, anumite prevederi care pot fi considerate inechitabile sau contrare logicii comune, aceste prevederi nu sunt mai puţin aplicabile decât celelalte şi doar legiuitorul se poate pronunţa asupra eventualelor modificări ale acestora, cu aplicabilitate pentru viitor. Aparenta “pasivitate” sau “părtinire” a prefectului reflectă doar respectul absolut al legii.
P R E F E C T Dan Cârlan
