Consiliul Naţional al PNL, reunit sâmbătă la Piteşti, a aprobat, cu unanimitate de voturi, programul de guvernare al partidului, care este structurat pe patru capitole şi în care se propune, între altele, în privinţa sistemului de sănătate, „alocarea a cel puţin 6% din PIB, începând cu anul 2016”.În preambulul documentului se arată că programul de guvernare al PNL are ca obiectiv „punerea în operă a principiilor şi obiectivelor platformei «România lucrului bine făcut», votată de cetăţenii români odată cu alegerea preşedintelui Klaus Iohannis în noiembrie 2014.Programul de guvernare al PNL este structurat pe patru capitole, respectiv: „Naţiunea”, „Statul”, „Economia”, „Societatea incluzivă”.Liberalii îşi propun ca atunci când se vor afla la guvernare să acţioneze pentru „a lansa reclădirea naţională” pe trei planuri, respectiv: „O societate bazată pe educaţie, cunoaştere şi cultură, pe merit şi valoare, pe dialog şi toleranţă, negociere civică şi politică, pe competiţie, dar şi pe incluziune socială, pe libertate şi proprietate, drepturi şi libertăţi fundamentale, lege, justiţie şi dreptate socială; O economie bazată pe tehnologie, investiţii şi locuri de muncă, pe capital autohton, antreprenoriat şi competiţie onestă, pe proprietate şi lege, pe concentrarea eforturilor pentru maximizarea nişelor de dezvoltare în care excelăm prin tradiţii, talent şi resurse; O administraţie bazată pe competenţă, integritate şi profesionalism, un stat puternic prin inteligenţă şi mijloace, bazat pe respectarea cetăţenilor şi a regulii de drept, pe instituţii şi valori democratice, capabil să apere naţiunea şi statutul României de ţară liberă, suverană, independentă, unitară şi indivizibilă”.La capitolul din program dedicat Sănătăţii, PNL îşi propune, ca măsuri şi politici concrete, „finanţarea corectă a sistemului printr-o creştere treptată, anuală”.”Obiectivul este alocarea a cel puţin 6% din PIB, începând cu anul 2016. Fondurile suplimentare vor fi alocate, cu precădere, pentru creşterea salarizării personalului medical, investiţii, programe naţionale de sănătate şi de prevenţie, susţinerea medicinei primare, creşterea bugetelor spitalelor, creşterea accesului la medicamente”, se arată în proiect.La capitolul consacrat Educaţiei, în programul liberalilor sunt menţionate „creşterea treptată a alocărilor pentru educaţie şi cercetare – până la 6% din PIB pentru educaţie (minim 5% din PIB în primul an de guvernare, 6% până în 2020)”; restructurarea şi actualizarea cadrului juridic al educaţiei şi cercetării într-un pachet legislativ care să respecte priorităţile celor două mari componente ale sistemului: învăţământul preuniversitar şi educaţia continuă, respectiv studiile universitare şi cercetarea; regândirea sistemului de salarizare în educaţie şi cercetare, ca o condiţie pentru
aplicarea unor sisteme eficiente şi realiste de evaluare a calităţii activităţii în aceste domenii”.La capitolul din program privind justiţia şi anticorupţia, la una dintre direcţiile de acţiune menţionate, privind consolidarea independenţei Justiţiei, sunt menţionate măsuri precum: „obligaţia Guvernului de a motiva adoptarea proiectelor de lege privind statutul CSM, organizarea judiciară şi statutul magistraţilor, adoptate şi trimise Parlamentului fără avizul CSM sau
cu avizul negativ al CSM”; „dreptul CSM de a sesiza Guvernul cu proiecte de lege privind organizarea sistemului.
judiciar; Guvernul este obligat să motiveze respingerea proiectelor”; „aviz conform al CSM privind textele din proiectul de revizuire a Constituţiei promovate de Guvern, care privesc independenţa Justiţiei, separaţia puterilor în stat, statutul magistraţilor şi rolul Consiliului Superior al Magistraturii; „asigurarea transparenţei şi legalităţii în procedurile de desemnare a conducătorilor instituţiilor din cadrul sistemului judiciar”; „consolidarea Inspecţiei judiciare, în vederea asigurării continue a integrităţii în rândul judecătorilor şi procurorilor”; „păstrarea rolului şi independenţei CCR”.PNL mai notează, la capitolul consacrat finanţelor publice şi bugetului, că „pentru a ajunge la un deficit structural de 1% din PIB, aşa cum este prevăzut în strategia fiscală adoptată de ţările UE”, are în vedere continuarea reformelor structurale în economie, în special în zona companiilor de stat, precum şi îmbunătăţirea managementului colectării taxelor şi veniturilor, inclusiv prin promovarea unor parteneriate cu sistemul bancar în colectarea taxelor şi impozitelor şi promovarea plăţilor electronice ale acestora.”Vom reaşeza sistemul fiscal din România prin definirea a două categorii mari de impozite şi taxe: naţionale şi locale. Impozitele şi taxele naţionale vor fi reduse numeric şi cu niveluri stimulative economic, în concordanţă cu legislaţia europeană şi cu clasificările internaţionale ale finanţelor publice. De asemenea, acestea se vor colecta pentru a contribui la îndeplinirea rolului şi funcţiilor unui stat inteligent. Impozitele şi taxele locale vor fi astfel dimensionate încât să asigure finanţarea adecvată, necesară şi capabilă, să consolideze autonomia locală şi să contribuie la realizarea atribuţiilor legale şi de funcţionare ale comunităţilor locale. Vom reduce numărul taxelor şi impozitelor”, mai susţin liberalii.Între direcţiile de acţiune şi măsurile menţionate în programul PNL se numără „stimularea consumului intern prin reducerea TVA”, fiind propuse: „readucerea TVA la 19% de la 1 ianuarie 2016”, „introducerea taxării inverse a TVA pentru carne, unde producătorii şi distribuitorii consideră că evaziunea fiscală reprezintă peste 50% din activitate”, „asigurarea plăţii/ scutirii TVA pentru echipamentele donate forţelor armate de către aliaţii NATO”, introducerea a două cote diferenţiate de TVA, respectiv: pentru alimente, medicamente, energie electrică, gaze naturale, cărţi; pentru servicii turistice, transport în comun şi alte produse, a căror oportunitate va fi determinată prin consultarea cu mediul de afaceri, partenerii sociali şi societatea civilă”.În programul PNL sunt menţionate totodată „generalizarea cotei unice de 16% pentru toate tipurile de taxe şi impozite (impozit pe profit, impozit pe venit, impozit pe dividende, TVA şi toate taxele pe muncă)” şi „revizuirea sistemului de impozite şi taxe introduse în afara Codului Fiscal (aşa – numitele taxe parafiscale) şi diminuarea numărului acestora cu cel puţin 50% în decurs de 3 ani”.
