Salonul Internaţional de Carte de la Paris, centrat în jurul temei „La litérature féminine, le féminin de la littérature” dar şi pe dezbateri cu scriitori precum Mircea Cărtărescu şi Matei Vişniec

România a mizat în primele zile ale ediţiei din acest an a Salonului Internaţional de Carte de la Paris pe un program dens, centrat în jurul temei „La litérature féminine, le féminin de la littérature”, dar şi pe dezbateri cu scriitori precum Mircea Cărtărescu şi Matei Vişniec.Porţile Salonului Internaţional o Cărţii de la Paris s-au deschis pentru marele public vineri şi, curând după deschidere, a demarat şi programul organizat de Institutul Cultural Român (ICR) la această ediţie a celui mai important eveniment de profil din Franţa, potrivit unui comunicat .Tema primei dezbateri de la standul României a coincis cu genericul participării româneşti la această ediţie a Salon du Livre: „La littérature féminine, le féminin de la littérature”. Linda Maria Baros (moderatoare), Aïda Valceanu, Florina Ilis şi Dinu Flămând au discutat despre pertinenţa distincţiei feminin/ masculin în literatură, despre posibilele moduri de reflectare a acestei distincţii în diferite genuri (proză, poezie ş.a.), dar şi despre statutul autoarelor în România. O tematică apropiată, dintr-un unghi academic, dar şi cu ilustrări în versuri, a fost dezvoltată în discuţia următoare, moderată de Bianca Burţa-Cernat, despre „Imaginarul feminin”, discuţie care le-a reunit pe Nina Corcinschi, critic literar, şi Victoria Fonari, poetă, cadre didactice universitare la Chişinău, şi pe scriitoarele Ioana Crăciunescu, Simona Popescu şi Selyem Zsuzsa, cercetătoare la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.A urmat o întâlnire cu Mircea Cărtărescu şi scriitorul Nicolas Cavaillès, autorul unei performanţe „imposibile”: traducerea epopeei postmoderne „Levantul” în franceză. Discuţia, moderată de Aïda Vâlceanu, a pornit de la receptarea cărţilor lui Mircea Cărtărescu în Franţa, de la „Le Rêve”, din 1992, primul său volum de proză şi prima carte tradusă, până la „Le Levant”, în 2014, şi s-a referit apoi la experienţatraducerii, din perspectiva autorului şi din cea a traducătorului. Mircea Cărtărescu a vorbit despre fluctuaţiile în numărul şi tonul cronicilor de la o traducere la alta, despre diferenţele de receptare între ţările în care a fost tradus (Franţa, Germania, ţările scandinave ş.a.), precum şi despre felul în care miracolul traducerii „Levantului” a fost posibil şi emoţia provocată de această apariţie.După prânz, a venit rândul unui subiect îndeobşte, dar nu exclusiv masculin: războiul, pornind de la două apariţii editoriale: „Războiul din 1914”, album de fotografie apărut la Editura ICR, şi „Nouvelles de la Grande Guerre”, Editions Zoe (2014), antologie care include o proză de Liviu Rebreanu. La discuţia moderată de istoricul de origine română Matei Cazacu au participat Gerard Messadié, Jean-Louis

Courriol şi Eugen Uricaru. Prezentarea celor două volume a fost însoţită de analize istorice, dar şi de consideraţii generale despre relaţia între istorie, imagine şi literatură.Cu „Sara”, roman căruia i-a fost dedicat următorul eveniment de la stand, un alt autor-reper al Generaţiei 80 se vede publicat în franceză – Ştefan Agopian. Laure Hinckel, traducătoarea sa, a declarat, la întâlnirea moderată de Simona Sora, că şi-a dorit de peste un deceniu ca această traducere să apară în Franţa, aspiraţie îndeplinită acum de Editions Actes Sud.În continuare, a fost prezentat volumul „Robi pe Uranus” de Ioan Popa, tradus de Florica Courriol şi apărut la Editions Non lieu, o mărturie despre construirea Casei Poporului, document despre a cărui valoare au vorbit, alături de traducătoare, Petre Răileanu, Aurélie Julia şi editorul Michel Carrasou.Tot unui roman din anii ’80 i-a fost dedicat următorul moment din program – „Atac în bibliotecă” este al doilea volum de George Arion tradus în franceză de Sylvaine Audet, la Genèse Editions. Autorul a vorbit despre importanţa umorului în scrierile sale şi despre emoţia de a descoperi că debutul său în proza poliţistă îşi conservă capacitatea de seducţie.Despre trecut, din alte perspective, a fost vorba la animata masă rotundă dedicată României în jurnalismul francez din ultima jumătate de secol, pornind de la volumul „Journalistes français dans la Roumanie communiste”, coordonat de Radu Ciobotea (Orizons, 2014). Reputaţii publicişti Bernard Guetta şi José-Manuel Lamarque, participanţi la dezbatere alături de Matei Vişniec, moderator, şi Radu Ciobotea,
director adjunct al ICR Paris, şi-au evocat propriile experienţe în România ultimelor decenii de comunism, o ţară „suprarelistă în sens rău” şi cu un stat poliţienesc de o teribilă eficacitate. În comparaţie cu acea perioadă, România este astăzi, asemenea altor state ex-comuniste din Europa Centrală, o „ţară banală” (într-un sens bun pentru locuitorii ei), a spus Bernard Guetta.Programul primei zile la Salon du Livre s-a încheiat cu relansarea – în prezenţa editorilor săi, scriitorii Dumitru Tsepeneag şi Virgil Tănase – a revistei Seine et Danube, ajunsă, după o întrerupere de 10 ani, la numărul 7. Dumitru Tsepeneag s-a declarat, în acest context, „specialist în resuscitări”. Vorbitorii au scos în evidenţă importanţa unei prezenţe constante şi consistente a autorilor români pe piaţa culturală franceză, dincolo de succesele punctuale.La standul României de la Salon du Livre sunt disponibile volume apărute la peste 30 de edituri din România, precum şi cărţi ale unor autori români apărute în traducere franceză şi volume pe teme româneşti, care pot fi cumpărate de vizitatorii standului graţie unui parteneriat cu librăria Humanitas. Programul, disponibil la adresa www.icr.ro/salon_du_livre_2015, cuprinde peste 20 de evenimente – lansări, dezbateri, întâlniri, cu participarea unor scriitori, editori, traducători şi jurnalişti români şi francezi.Arhitectura şi designul standului României îi aparţin lui Răzvan Luscov, autorul a numeroase proiecte de arhitectură şi designer grafic.Organizat începând din 1981, Salonul Internaţional de Carte de la Paris este dedicat atât profesioniştilor din domeniul editorial – editori, agenţi literari, distribuitori şi vânzători de carte din Franţa şi din peste 50 de ţări -, cât şi publicului larg. Ţara invitată de onoare a ediţiei din acest an este Brazilia.